1Ein Psalm Asaphs. Gott steht in der Gottesversammlung, inmitten der Götter richtet er:
1(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.
2«Wie lange wollt ihr ungerecht richten und die Person des Schuldigen ansehen? (Pause.)
2-,,Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? -
3Schafft dem Geringen und Verwaisten Recht, rechtfertigt den Elenden und Armen!
3Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
4Lasset den Geringen und Dürftigen frei, errettet ihn aus der Hand der Gottlosen!»
4Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi.``
5Aber sie wollen nichts merken und nichts verstehen, sondern wandeln in der Finsternis; es wanken alle Stützen des Landes!
5Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.
6Ich habe gesagt: «Ihr seid Götter und allzumal Kinder des Höchsten;
6Eu am zis: ,,Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.``
7dennoch sollt ihr sterben wie Menschen und fallen wie einer der Fürsten!»
7Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.`` -
8Mache dich auf, o Gott, richte die Erde; denn du bist Erbherr über alle Nationen!
8Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale.