¹Felele a Naamából való Czófár, és monda:

¹Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:

²A sok beszédre ne legyen-é felelet? Avagy a csácsogó embernek legyen-é igaza?

²,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?

³Fecsegéseid elnémítják az embereket, és csúfolódol is és ne legyen, a ki megszégyenítsen?!

³Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

⁴Azt mondod: Értelmes az én beszédem, tiszta vagyok a te szemeid elõtt.

⁴Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -

⁵De vajha szólalna meg maga az Isten, és nyitná meg ajkait te ellened!

⁵A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,

⁶És jelentené meg néked a bölcsességnek titkait, hogy kétszerte többet ér az az okoskodásnál, és tudnád meg, hogy az Isten még el is engedett néked a te bûneidbõl.

⁶şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.

⁷Az Isten mélységét elérheted-é, avagy a Mindenhatónak tökéletességére eljuthatsz-é?

⁷Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?

⁸Magasabb az égnél: mit teszel tehát? Mélyebb az alvilágnál; hogy ismerheted meg?

⁸Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?

⁹Hosszabb annak mértéke a földnél, és szélesebb a tengernél.

⁹Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.

¹⁰Ha megtapos, elzár és ítéletet tart: ki akadályozhatja meg?

¹⁰Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?

¹¹Mert õ jól ismeri a csalárd embereket, látja az álnokságot, még ha nem figyelmez is arra!

¹¹Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.

¹²És értelmessé teheti a bolond embert is, és emberré szülheti a vadszamár csikóját is.

¹²Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!

¹³Ha te a te szívedet felkészítenéd, és kezedet felé terjesztenéd;

¹³Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.

¹⁴Ha a hamisságot, a mely a te kezedben van, távol tartanád magadtól, és nem lakoznék a te hajlékodban gonoszság;

¹⁴Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.

¹⁵Akkor a te arczodat fölemelhetnéd szégyen nélkül, erõs lennél és nem félnél;

¹⁵Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;

¹⁶Sõt a nyomorúságról is elfelejtkeznél, és mint lefutott vizekrõl, úgy emlékeznél arról.

¹⁶îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.

¹⁷Ragyogóbban kelne idõd a déli fénynél, és az éjféli sötétség is olyan lenne, mint a [kora] reggel.

¹⁷Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.

¹⁸Akkor bíznál, mert volna reménységed; és ha széttekintenél, biztonságban aludnál.

¹⁸Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.

¹⁹Ha lefeküdnél, senki föl nem rettentene, sõt sokan hizelegnének néked.

¹⁹Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.

²⁰De a gonoszok szemei elepednek, menedékök eltünik elõlök, és reménységök: a lélek kilehellése!

²⁰Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``