¹Az embernél vannak az elme gondolatjai; de az Úrtól van a nyelv felelete.

¹Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

²Minden útai tiszták az embernek a maga szemei elõtt; de a ki a lelkeket vizsgálja, az Úr az!

²Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

³Bízzad az Úrra a te dolgaidat; és a te gondolatid véghez mennek.

³Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

⁴Mindent teremtett az Úr az õ maga czéljára; az istentelent is a büntetésnek napjára.

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

⁵Útálatos az Úrnak minden, a ki elméjében felfuvalkodott, kezemet adom rá, hogy nem marad büntetetlen.

⁵Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

⁶Könyörületességgel és igazsággal töröltetik el a bûn; és az Úrnak félelme által távozhatunk el a gonosztól.

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

⁷Mikor jóakarattal van az Úr valakinek útaihoz, még annak ellenségeit is jóakaróivá teszi.

⁷Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁸Jobb a kevés igazsággal, mint a gazdag jövedelem hamissággal.

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

⁹Az embernek elméje gondolja meg az õ útát; de az Úr igazgatja annak járását.

⁹Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

¹⁰Jósige van a király ajkain; az ítéletben ne szóljon hamisságot az õ szája.

¹⁰Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¹¹Az Úré az igaz mérték és mérõserpenyõ, az õ mûve minden mérõkõ.

¹¹Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¹²Útálatos legyen a királyoknál istentelenséget cselekedni; mert igazsággal erõsíttetik meg a királyiszék.

¹²Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¹³Kedvesek a királyoknak az igaz beszédek; és az igazmondót szereti [a király.]

¹³Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¹⁴A királynak felgerjedt haragja [olyan, mint] a halál követe; de a bölcs férfiú leszállítja azt.

¹⁴Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁵A királynak vidám orczájában élet van; jóakaratja olyan, mint a tavaszi esõ fellege.

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

¹⁶Szerzeni bölcseséget, oh menynyivel jobb az aranynál; és szerzeni eszességet, kivánatosb az ezüstnél!

¹⁶Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁷Az igazak országútja eltávozás a gonosztól; megtartja magát az, a ki megõrzi az õ útát.

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁸A megromlás elõtt kevélység [jár], és az eset elõtt felfuvalkodottság.

¹⁸Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹⁹Jobb alázatos lélekkel lenni a szelídekkel, mint zsákmányon osztozni a kevélyekkel.

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

²⁰A ki figyelmez az igére, jót nyer; és a ki bízik az Úrban, oh mely boldog az!

²⁰Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

²¹A ki elméjében bölcs, hívatik értelmesnek; a beszédnek pedig édessége neveli a tudományt.

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²²Életnek kútfeje az értelem [annak], a ki bírja azt; de a bolondok fenyítéke bolondságuk.

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

²³A bölcsnek elméje értelmesen igazgatja az õ száját, és az õ ajkain öregbíti a tudományt.

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

²⁴Lépesméz a gyönyörûséges beszédek; édesek a léleknek, és meggyógyítói a tetemeknek.

²⁴Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁵Van oly út, mely igaz az ember szeme elõtt, de vége a halálnak úta.

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁶A munkálkodó lelke magának munkálkodik; mert az õ szája kényszeríti õt.

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

²⁷A haszontalan ember gonoszt ás ki, és az õ ajkain mintegy égõ tûz van;

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁸A gonosz ember versengést szerez, és a susárló elválasztja a jó barátokat.

²⁸Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

²⁹Az erõszakos ember elhiteti az õ felebarátját, és nem jó úton viszi õt.

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

³⁰A ki behúnyja szemeit, [azért teszi], hogy álnokságot gondoljon; a ki összeszorítja ajkait, [már] véghez vitte a gonoszságot.

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

³¹Igen szép ékes korona a vénség, az igazságnak útában találtatik.

³¹Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

³²Jobb a hosszútûrõ az erõsnél; és a ki uralkodik a maga indulatján, annál, a ki várost vesz meg.

³²Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

³³Az [ember] kebelében vetnek sorsot; de az Úrtól van annak minden ítélete.

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -