¹Bementem az én kertembe, én húgom, jegyesem,

¹Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu mirezmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... -Mîncaţi, prieteni, beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste! -

²Én elaludtam, de lelkemben vigyázok vala,

²Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: ,,Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionţii îmi sînt plini de picurii nopţii.`` -

³[Felelék én:] Levetettem ruhámat,

³,,Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăş? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăş?

⁴Az én szerelmesem kezét benyujtá az [ajtónak] hasadékán,

⁴Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, şi mi -a fost milă de el atunci.

⁵Felkelék én, hogy az én szerelmesemnek megnyissam,

⁵M'am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mînile mele picura smirnă, şi de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului.

⁶Megnyitám az én szerelmesemnek;

⁶Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi -a răspuns.

⁷Megtalálának engem az õrizõk, a kik a várost kerülik,

⁷Păzitorii cari dau ocol cetăţii m'au întîlnit; m'au bătut, m'au rănit; mi-au luat măhrama străjerii de pe ziduri.

⁸Kényszerítelek titeket, Jeruzsálemnek leányai,

⁸Vă rog ferbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce -i veţi spune?... Că sînt bolnavă de dragoste! -

⁹Micsoda a te szerelmesed [egyéb] szerelmesek felett,

⁹Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult de cît altul, de ne rogi aşa de fierbinte? -

¹⁰Az én szerelmesem fejér és piros,

¹⁰Iubitul meu este alb şi rumen, osebindu-se din zece mii.

¹¹Az õ feje, [mint a] választott drága megtisztított arany;

¹¹Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca nişte valuri, sînt negre cum e corbul.

¹²Az õ szemei mint a vízfolyás mellett való galambok,

¹²Ochii lui sînt ca nişte porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte, şi odihnindu-se în faţa lui plină.

¹³Az õ orczája hasonlatos a drága füveknek táblájához,

¹³Obrajii lui sînt ca nişte straturi de mirezme, în cari cresc saduri mirositoare; buzele lui sînt nişte crini, din cari curge cea mai aleasă smirnă.

¹⁴Az õ kezei aranyhengerek;

¹⁴Mînile lui sînt nişte inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit; trupul lui este un chip de fildeş lustruit, acoperit cu pietre de safir;

¹⁵Az õ szárai márványoszlopok;

¹⁵picioarele lui sînt nişte stîlpi de marmoră albă, aşezaţi pe nişte temelii de aur curat. Înfăţişarea lui este ca Libanul, pare un tînăr ales ca cedrii.

¹⁶Az õ ínye édességek,

¹⁶Cerul gurii lui este numai dulceaţă şi toată fiinţa lui este plină de farmec. Aşa este iubitul meu, aşa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! -