¹Tetapi kini aku diejek oleh orang yang lebih muda. Dahulu ayah mereka kupandang terlalu hina untuk menjaga dombaku bersama anjing gembala.

¹Şi acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinţi nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele.

²Bagiku mereka tidak berguna karena sudah kehabisan tenaga.

²Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneţă?

³Mereka lapar dan menderita sekali, sehingga makan akar kering di gurun yang sunyi.

³Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.

⁴Mereka mencabut belukar di padang belantara lalu memakan baik daun maupun akarnya.

⁴Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, şi n'au ca pîne de cît rădăcina de bucsau.

⁵Mereka diusir dengan tengking seperti orang mengusir maling.

⁵Sînt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.

⁶Mereka tinggal di dalam gua-gua; lubang-lubang di dinding gunung menjadi rumah mereka.

⁶Locuiesc în văi îngrozitoare, în peşterile pămîntului şi în stînci.

⁷Di rimba mereka meraung-raung seperti binatang, berkelompok di bawah semak belukar di hutan.

⁷Urlă printre stufişuri, şi se adună supt mărăcini.

⁸Mereka tak bernama dan tak berharga, orang-orang yang sudah dihalau dari negerinya.

⁸Fiinţe mîrşave şi dispreţuite, -sînt izgoniţi din ţară.

⁹Sekarang mereka datang dan aku ditertawakannya; bagi mereka, aku ini lelucon belaka.

⁹Şi acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor, am ajuns de batjocura lor.

¹⁰Aku dipandang oleh mereka hina dan keji, bahkan mukaku mereka ludahi.

¹⁰Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în faţă.

¹¹Karena Allah membuat aku lemah tidak berdaya, mereka melampiaskan amukan mereka.

¹¹Nu se mai sfiesc şi mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea.

¹²Gerombolan itu menyerang aku dari depan, dan kejatuhanku mereka rencanakan.

¹²Ticăloşii aceştia se scoală la dreapta mea, şi îmi împing picioarele, şi îşi croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă.

¹³Mereka memotong jalanku untuk membinasakan aku; tak seorang pun menghalangi ketika mereka menyerbu.

¹³Îmi nimicesc cărarea şi lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor.

¹⁴Bagaikan banjir mereka dobrak tembok pertahananku; beramai-ramai mereka datang menindih tubuhku.

¹⁴Ca printr'o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc supt pocnetul dărîmăturilor.

¹⁵Kedahsyatan meliputi diriku; bagaikan hembusan angin, harga diriku berlalu; bagaikan awan lewat, hilanglah kebahagiaanku.

¹⁵Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt, ca un nor a trecut fericirea mea.

¹⁶Sekarang hampir matilah aku; tak ada keringanan bagi deritaku.

¹⁶Şi acum, mi se topeşte sufletul în mine, şi m'au apucat zilele suferinţei.

¹⁷Pada waktu malam semua tulangku nyeri; rasa sakit yang menusuk tak kunjung berhenti.

¹⁷Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează.

¹⁸Allah mencengkeram aku pada leher bajuku sehingga pakaianku menggelambir pada tubuhku.

¹⁸De tăria suferinţei haina îşi pierde faţa, mi se lipeşte de trup ca o cămaşă.

¹⁹Ke dalam lumpur aku dihempaskan-Nya, aku menjadi seperti sampah saja!

¹⁹Dumnezeu m'a aruncat în noroi, şi am ajuns ca ţărîna şi cenuşa.

²⁰Aku berseru kepada-Mu, ya Allah, Kau tak memberi jawaban; bila aku berdoa, Kau tak memperhatikan.

²⁰Strig către Tine, şi nu-mi răspunzi; stau în picioare, şi nu mă vezi.

²¹Engkau berlaku kejam terhadapku, Kautindas aku dengan seluruh kekuatan-Mu.

²¹Eşti fără milă împotriva mea, lupţi împotriva mea cu tăria mînii Tale.

²²Engkau membiarkan angin melayangkan aku; dalam angin ribut Kauombang-ambingkan diriku.

²²Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.

²³Aku tahu, Kaubawa aku kepada alam kematian, tempat semua yang hidup dikumpulkan.

²³Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toţi cei vii.

²⁴Mengapa Kau menyerang orang yang celaka, yang tak dapat berbuat apa pun kecuali mohon iba?

²⁴Dar cel ce se prăbuşeşte nu-şi întinde mînile? Cel în nenorocire nu cere ajutor?

²⁵Bukankah aku menangis bersama orang yang kesusahan, dan mengasihani orang yang berkekurangan?

²⁵Nu plîngeam eu pe cel amărît? N'avea inima mea milă de cel lipsit?

²⁶Aku mengharapkan bahagia dan terang, tapi kesukaran dan kegelapanlah yang datang.

²⁶Mă aşteptam la fericire, şi cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi cînd colo, a venit întunerecul.

²⁷Aku terkoyak oleh duka dan nestapa; hari demi hari makin banyak yang kuderita.

²⁷Îmi ferb măruntaiele fără încetare, m'au apucat zilele de durere.

²⁸Di dalam kelam, tanpa cahaya, aku berkeliaran; aku berdiri di muka umum, minta pertolongan.

²⁸Umblu înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, şi strig ajutor.

²⁹Suaraku sedih penuh iba seperti tangis serigala dan burung unta.

²⁹Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.

³⁰Kulitku menjadi hitam; tubuhku terbakar oleh demam.

³⁰Pielea mi se înegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.

³¹Dahulu kudengar musik gembira, kini hanya ratapan tangis belaka.

³¹Arfa mea s'a prefăcut în instrument de jale, şi cavalul meu scoate sunete plîngătoare.