¹Janganlah lupa akan apa yang telah kuajarkan kepadamu, anakku. Ingatlah selalu akan perintahku,

¹Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

²supaya panjang umurmu dan sejahtera hidupmu.

²Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

³Hendaklah engkau tetap percaya dan setia kepada Allah dan sesamamu. Ingatlah itu dan simpanlah di dalam hatimu,

³Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

⁴supaya engkau disenangi dan dihargai oleh Allah dan manusia.

⁴Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

⁵Percayalah kepada TUHAN dengan sepenuh hatimu, dan janganlah mengandalkan pengertianmu sendiri.

⁵Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

⁶Ingatlah pada TUHAN dalam segala sesuatu yang kaulakukan, maka Ia akan menunjukkan kepadamu cara hidup yang baik.

⁶Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

⁷Janganlah menganggap dirimu lebih pandai daripada yang sebenarnya; taatilah TUHAN dan jauhilah yang jahat.

⁷Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

⁸Perbuatanmu itu akan menjadi seperti obat bagimu yang menyembuhkan badanmu dan menyegarkan batinmu.

⁸Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

⁹Hormatilah TUHAN dengan mempersembahkan kepada-Nya yang terbaik dari segala harta milik dan hasil tanahmu,

⁹Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

¹⁰maka lumbung-lumbungmu akan penuh gandum, dan air anggurmu akan berlimpah-limpah sehingga tidak cukup tempat untuk menyimpannya.

¹⁰căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

¹¹Apabila TUHAN menghajar engkau, anakku, terimalah itu sebagai suatu peringatan, dan jangan hatimu kesal terhadap didikan-Nya itu.

¹¹Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

¹²TUHAN menghajar orang yang dicintai-Nya, sama seperti seorang ayah menghajar anak yang disayanginya.

¹²Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

¹³Beruntunglah orang yang menjadi bijaksana dan mendapat pengertian.

¹³Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

¹⁴Keuntungannya lebih besar daripada yang diperoleh dari perak, dan lebih berharga dari emas.

¹⁴Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

¹⁵Hikmat lebih berharga daripada batu permata; semua yang kauidamkan tak dapat menyamainya.

¹⁵ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

¹⁶Hikmat memberikan kepadamu umur panjang, kekayaan dan kehormatan.

¹⁶În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

¹⁷Hikmat membuat hidupmu senang dan sejahtera.

¹⁷Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

¹⁸Orang yang berpegang teguh pada hikmat akan mengalami hidup yang sejati dan bahagia.

¹⁸Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

¹⁹Dengan hikmat, TUHAN menciptakan bumi; dengan akal budi-Nya Ia membentangkan langit di tempat-Nya.

¹⁹Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

²⁰Dengan pengetahuan-Nya Ia membuat sumber-sumber air di bawah tanah pecah dan mengalirkan airnya serta awan di langit mencurahkan air ke bumi.

²⁰prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

²¹Sebab itu, berpeganglah pada hikmat dan pada pertimbangan yang matang, anakku! Jangan sekali-kali melepaskannya,

²¹Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

²²maka hidupmu akan terpelihara--indah dan menyenangkan.

²²Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

²³Engkau akan berjalan dengan aman, dan tidak akan tersandung.

²³Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

²⁴Engkau akan pergi tidur tanpa merasa takut, dan engkau tidur nyenyak sepanjang malam.

²⁴Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

²⁵Tak perlu engkau takut akan bencana yang datang tiba-tiba seperti badai, dan melanda orang-orang jahat.

²⁵Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

²⁶TUHAN akan menjaga engkau. Ia tidak akan membiarkan engkau terperosok ke dalam perangkap.

²⁶căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

²⁷Jika kau mempunyai kemampuan untuk berbuat baik kepada orang yang memerlukan kebaikanmu, janganlah menolak untuk melakukan hal itu.

²⁷Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

²⁸Janganlah menyuruh sesamamu menunggu sampai besok, kalau pada saat ini juga engkau dapat menolongnya.

²⁸Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

²⁹Janganlah merencanakan sesuatu yang merugikan sesamamu yang tinggal di dekatmu dan mempercayaimu.

²⁹Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

³⁰Jangan bertengkar tanpa sebab dengan seseorang yang tak pernah berbuat jahat kepadamu.

³⁰Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

³¹Jangan iri terhadap orang yang menggunakan kekerasan, dan jangan meniru tingkah laku mereka.

³¹Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

³²Sebab, TUHAN membenci orang yang berbuat jahat, tetapi Ia akrab dengan orang yang lurus hidupnya.

³²Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

³³TUHAN mengutuk rumah orang jahat, tetapi memberkati rumah orang yang taat kepada-Nya.

³³Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

³⁴TUHAN membenci orang yang tinggi hati, tetapi memberkati orang yang rendah hati.

³⁴Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

³⁵Orang bijaksana akan bertambah harum namanya, sedangkan orang bodoh semakin tercela.

³⁵Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.