¹Orðskviðir Salómons. Vitur sonur gleður föður sinn, en heimskur sonur er móður sinni til mæðu.

¹Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

²Rangfenginn auður stoðar ekki, en réttlæti frelsar frá dauða.

²Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

³Drottinn lætur ekki réttlátan mann þola hungur, en græðgi guðlausra hrindir hann frá sér.

³Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

⁴Snauður verður sá, er með hangandi hendi vinnur, en auðs aflar iðin hönd.

⁴Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

⁵Hygginn er sá, er á sumri safnar, en skammarlega fer þeim, er um kornsláttinn sefur.

⁵Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

⁶Blessun kemur yfir höfuð hins réttláta, en munnur óguðlegra hylmir yfir ofbeldi.

⁶Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

⁷Minning hins réttláta verður blessuð, en nafn óguðlegra fúnar.

⁷Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

⁸Sá sem er vitur í hjarta, þýðist boðorðin, en sá sem er afglapi í munninum, steypir sér í glötun.

⁸Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

⁹Sá sem gengur ráðvandlega, gengur óhultur, en sá sem gjörir vegu sína hlykkjótta, verður uppvís.

⁹Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

¹⁰Sá sem deplar með auganu, veldur skapraun, en sá sem finnur að með djörfung, semur frið.

¹⁰Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

¹¹Munnur hins réttláta er lífslind, en munnur óguðlegra hylmir yfir ofbeldi.

¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

¹²Hatur vekur illdeilur, en kærleikurinn breiðir yfir alla bresti.

¹²Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹³Viska er á vörum hyggins manns, en á baki hins óvitra hvín vöndurinn.

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

¹⁴Vitrir menn geyma þekking sína, en munnur afglapans er yfirvofandi hrun.

¹⁴Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

¹⁵Auður ríks manns er honum öflugt vígi, en fátækt hinna snauðu verður þeim að falli.

¹⁵Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

¹⁶Afli hins réttláta verður til lífs, gróði hins óguðlega til syndar.

¹⁶Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁷Sá fer lífsins leið, er varðveitir aga, en sá villist, er hafnar umvöndun.

¹⁷Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹⁸Sá er leynir hatri, er lygari, en sá sem ber út óhróður, er heimskingi.

¹⁸Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

¹⁹Málæðinu fylgja yfirsjónir, en sá breytir hyggilega, sem hefir taum á tungu sinni.

¹⁹Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

²⁰Tunga hins réttláta er úrvals silfur, vit hins óguðlega er lítils virði.

²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

²¹Varir hins réttláta fæða marga, en afglaparnir deyja úr vitleysu.

²¹Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

²²Blessun Drottins, hún auðgar, og erfiði mannsins bætir engu við hana.

²²Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

²³Heimskingjanum er ánægja að fremja svívirðing, en viskan er hyggnum manni gleði.

²³Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

²⁴Það sem hinn óguðlegi óttast, kemur yfir hann, en réttlátum gefst það, er þeir girnast.

²⁴Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

²⁵Þegar vindbylurinn skellur á, er úti um hinn óguðlega, en hinn réttláti stendur á eilífum grundvelli.

²⁵Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

²⁶Það sem edik er tönnunum og reykur augunum, það er letinginn þeim, er hann senda.

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

²⁷Ótti Drottins lengir lífdagana, en æviár óguðlegra verða stytt.

²⁷Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

²⁸Eftirvænting réttlátra endar í gleði, en von óguðlegra verður að engu.

²⁸Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

²⁹Vegur Drottins er athvarf sakleysisins, en hrun þeim, er aðhafast illt.

²⁹Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

³⁰Hinn réttláti bifast ekki að eilífu, en hinir óguðlegu munu ekki byggja landið.

³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

³¹Munnur hins réttláta framleiðir visku, en fláráð tunga verður upprætt.Varir hins réttláta vita, hvað geðfellt er, en munnur óguðlegra er eintóm flærð.

³¹Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

³²Varir hins réttláta vita, hvað geðfellt er, en munnur óguðlegra er eintóm flærð.

³²Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.