1Sá sem elskar aga, elskar þekking, en sá sem hatar umvöndun, er heimskur.
1Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -
2Hinn góði hlýtur velþóknun af Drottni, en hrekkvísan mann fyrirdæmir hann.
2Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.
3Enginn maður nær fótfestu með óguðleika, en rót hinna réttlátu mun eigi bifast.
3Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -
4Væn kona er kóróna manns síns, en vond kona er sem rotnun í beinum hans.
4O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -
5Hugsanir réttlátra stefna að rétti, en ráðagjörðir óguðlegra að svikum.
5Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -
6Orð óguðlegra brugga banaráð, en munnur hreinskilinna frelsar þá.
6Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -
7Óguðlegir kollsteypast og eru eigi framar til, en hús réttlátra stendur.
7Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -
8Manninum verður hrósað eftir vitsmunum hans, en sá sem er rangsnúinn í hjarta, verður fyrirlitinn.
8Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -
9Betra er að láta lítið yfir sér og hafa þjón en að berast mikið á og hafa ekki ofan í sig.
9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -
10Hinn réttláti er nærgætinn um þörf skepna sinna, en hjarta óguðlegra er hart.
10Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
11Sá sem yrkir land sitt, mettast af brauði, en sá sem sækist eftir hégómlegum hlutum, er óvitur.
11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
12Hinn óguðlegi ágirnist feng hinna vondu, en rót réttlátra er varanleg.
12Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -
13Yfirsjón varanna er ill snara, en hinn réttláti bjargast úr nauðum.
13În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -
14Af ávexti munnsins mettast maðurinn gæðum, og það sem hendur hans hafa öðrum gjört, kemur aftur yfir hann.
14Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -
15Afglapanum finnst sinn vegur réttur, en vitur maður hlýðir á ráð.
15Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -
16Gremja afglapans kemur þegar í ljós, en kænn maður dylur smán sína.
16Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -
17Sá sem segir sannleikann hispurslaust, mælir fram það sem rétt er, en falsvotturinn svik.
17Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
18Þvaður sumra manna er sem spjótsstungur, en tunga hinna vitru græðir.
18Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -
19Sannmálar varir munu ávallt standast, en lygin tunga aðeins stutta stund.
19Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -
20Yfir svikum búa þeir, er illt brugga, en gleði valda þeir, er ráða til friðar.
20Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -
21Réttlátum manni ber aldrei böl að hendi, en óhamingja hleðst á óguðlega.
21Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -
22Lygavarir eru Drottni andstyggð, en þeir sem sannleik iðka, eru yndi hans.
22Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
23Kænn maður fer dult með þekking sína, en hjarta heimskingjanna fer hátt með flónsku sína.
23Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -
24Hönd hinna iðnu mun drottna, en hangandi höndin verður vinnuskyld.
24Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -
25Hugsýki beygir manninn, en vingjarnlegt orð gleður hann.
25Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -
26Hinum réttláta vegnar betur en öðrum, en vegur óguðlegra leiðir þá í villu.
26Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -
27Letinginn nær ekki villibráðinni, en iðnin er manninum dýrmætur auður.Á vegi réttlætisins er líf, en glæpaleiðin liggur út í dauðann.
27Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -
28Á vegi réttlætisins er líf, en glæpaleiðin liggur út í dauðann.
28Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -