1Sælir eru þeir sem breyta grandvarlega, þeir er fram ganga í lögmáli Drottins.
1Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!
2Sælir eru þeir er halda reglur hans, þeir er leita hans af öllu hjarta
2Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,
3og eigi fremja ranglæti, en ganga á vegum hans.
3cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!
4Þú hefir gefið skipanir þínar, til þess að menn skuli halda þær vandlega.
4Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.
5Ó að breytni mín mætti vera staðföst, svo að ég varðveiti lög þín.
5O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!
6Þá mun ég eigi til skammar verða, er ég gef gaum að öllum boðum þínum.
6Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!
7Ég skal þakka þér af einlægu hjarta, er ég hefi numið þín réttlátu ákvæði.
7Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.
8Ég vil gæta laga þinna, þá munt þú alls ekki yfirgefa mig.
8Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!
9Með hverju getur ungur maður haldið vegi sínum hreinum? Með því að gefa gaum að orði þínu.
9Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.
10Ég leita þín af öllu hjarta, lát mig eigi villast frá boðum þínum.
10Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.
11Ég geymi orð þín í hjarta mínu, til þess að ég skuli eigi syndga gegn þér.
11Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
12Lofaður sért þú, Drottinn, kenn mér lög þín.
12Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!
13Með vörum mínum tel ég upp öll ákvæði munns þíns.
13Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.
14Yfir vegi vitnisburða þinna gleðst ég eins og yfir alls konar auði.
14Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.
15Fyrirmæli þín vil ég íhuga og skoða vegu þína.
15Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.
16Ég leita unaðar í lögum þínum, gleymi eigi orði þínu.
16Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
17Veit þjóni þínum að lifa, að ég megi halda orð þín.
17Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!
18Ljúk upp augum mínum, að ég megi skoða dásemdirnar í lögmáli þínu.
18Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
19Ég er útlendingur á jörðunni, dyl eigi boð þín fyrir mér.
19Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!
20Sál mín er kvalin af þrá eftir ákvæðum þínum alla tíma.
20Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
21Þú hefir ógnað ofstopamönnunum, bölvaðir eru þeir, sem víkja frá boðum þínum.
21Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.
22Velt þú af mér háðung og skömm, því að ég hefi haldið reglur þínar.
22Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
23Þótt þjóðhöfðingjar sitji og taki saman ráð sín gegn mér, þá íhugar þjónn þinn lög þín.
23Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.
24Og reglur þínar eru unun mín, boð þín eru ráðgjafar mínir.
24Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.
25Sál mín loðir við duftið, lát mig lífi halda eftir orði þínu.
25Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!
26Ég hefi talið upp málefni mín, og þú bænheyrðir mig, kenn mér lög þín.
26Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!
27Lát mig skilja veg fyrirmæla þinna, að ég megi íhuga dásemdir þínar.
27Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
28Sál mín tárast af trega, reis mig upp eftir orði þínu.
28Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!
29Lát veg lyginnar vera fjarri mér og veit mér náðarsamlega lögmál þitt.
29Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
30Ég hefi útvalið veg sannleikans, sett mér ákvæði þín fyrir sjónir.
30Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.
31Ég held fast við reglur þínar, Drottinn, lát mig eigi verða til skammar.
31Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
32Ég vil skunda veg boða þinna, því að þú hefir gjört mér létt um hjartað.
32Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
33Kenn mér, Drottinn, veg laga þinna, að ég megi halda þau allt til enda.
33Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!
34Veit mér skyn, að ég megi halda lögmál þitt og varðveita það af öllu hjarta.
34Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!
35Leið mig götu boða þinna, því að af henni hefi ég yndi.
35Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
36Beyg hjarta mitt að reglum þínum, en eigi að ranglátum ávinningi.
36Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!
37Snú augum mínum frá því að horfa á hégóma, lífga mig á vegum þínum.
37Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
38Staðfest fyrirheit þitt fyrir þjóni þínum, sem gefið er þeim er þig óttast.
38Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
39Nem burt háðungina, sem ég er hræddur við, því að ákvæði þín eru góð.
39Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.
40Sjá, ég þrái fyrirmæli þín, lífga mig með réttlæti þínu.
40Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
41Lát náð þína koma yfir mig, Drottinn, hjálpræði þitt, samkvæmt fyrirheiti þínu,
41Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
42að ég fái andsvör veitt þeim er smána mig, því að þínu orði treysti ég.
42Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.
43Og tak aldrei sannleikans orð burt úr munni mínum, því að ég bíð dóma þinna.
43Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.
44Ég vil stöðugt varðveita lögmál þitt, um aldur og ævi,
44Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.
45þá mun ég ganga um víðlendi, því að ég leita fyrirmæla þinna,
45Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
46þá mun ég tala um reglur þínar frammi fyrir konungum, og eigi skammast mín,
46Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.
47og leita unaðar í boðum þínum, þeim er ég elska,
47Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.
48og rétta út hendurnar eftir boðum þínum, þeim er ég elska, og íhuga lög þín.
48Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.
49Minnst þú þess orðs við þjón þinn, sem þú lést mig vona á.
49Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!
50Þetta er huggun mín í eymd minni, að orð þitt lætur mig lífi halda.
50Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.
51Ofstopamenn spotta mig ákaflega, en ég vík eigi frá lögmáli þínu.
51Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.
52Ég minnist dóma þinna frá öndverðu, Drottinn, og læt huggast.
52Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
53Heiftarreiði við óguðlega hrífur mig, við þá er yfirgefa lögmál þitt.
53M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.
54Lög þín eru efni ljóða minna á þessum stað, þar sem ég er gestur.
54Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.
55Um nætur minnist ég nafns þíns, Drottinn, og geymi laga þinna.
55Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.
56Þetta er orðin hlutdeild mín, að halda fyrirmæli þín.
56Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.
57Drottinn er hlutskipti mitt, ég hefi ákveðið að varðveita orð þín.
57Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.
58Ég hefi leitað hylli þinnar af öllu hjarta, ver mér náðugur samkvæmt fyrirheiti þínu.
58Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
59Ég hefi athugað vegu mína og snúið fótum mínum að reglum þínum.
59Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
60Ég hefi flýtt mér og eigi tafið að varðveita boð þín.
60Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.
61Snörur óguðlegra lykja um mig, en lögmáli þínu hefi ég eigi gleymt.
61Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.
62Um miðnætti rís ég upp til þess að þakka þér þín réttlátu ákvæði.
62Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
63Ég er félagi allra þeirra er óttast þig og varðveita fyrirmæli þín.
63Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
64Jörðin er full af miskunn þinni, Drottinn, kenn mér lög þín.
64Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!
65Þú hefir gjört vel til þjóns þíns eftir orði þínu, Drottinn.
65Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.
66Kenn mér góð hyggindi og þekkingu, því að ég trúi á boð þín.
66Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
67Áður en ég var beygður, villtist ég, en nú varðveiti ég orð þitt.
67Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.
68Þú ert góður og gjörir vel, kenn mér lög þín.
68Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!
69Ofstopamenn spinna upp lygar gegn mér, en ég held fyrirmæli þín af öllu hjarta.
69Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70Hjarta þeirra er tilfinningarlaust sem mör væri, en ég leita unaðar í lögmáli þínu.
70Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.
71Það varð mér til góðs, að ég var beygður, til þess að ég mætti læra lög þín.
71Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.
72Lögmálið af munni þínum er mér mætara en þúsundir af gulli og silfri.
72Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.
73Hendur þínar hafa gjört mig og skapað, veit mér skyn, að ég megi læra boð þín.
73Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!
74Þeir er óttast þig sjá mig og gleðjast, því að ég vona á orð þitt.
74Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
75Ég veit, Drottinn, að dómar þínir eru réttlátir og að þú hefir lægt mig í trúfesti þinni.
75Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.
76Lát miskunn þína verða mér til huggunar, eins og þú hefir heitið þjóni þínum.
76Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!
77Lát miskunn þína koma yfir mig, að ég megi lifa, því að lögmál þitt er unun mín.
77Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
78Lát ofstopamennina verða til skammar, af því að þeir kúga mig með rangsleitni, en ég íhuga fyrirmæli þín.
78Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.
79Til mín snúi sér þeir er óttast þig og þeir er þekkja reglur þínar.
79Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!
80Hjarta mitt sé grandvart í lögum þínum, svo að ég verði eigi til skammar.
80Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!
81Sál mín tærist af þrá eftir hjálpræði þínu, ég bíð eftir orði þínu.
81Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
82Augu mín tærast af þrá eftir fyrirheiti þínu: Hvenær munt þú hugga mig?
82Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``
83Því að ég er orðinn eins og belgur í reykhúsi, en lögum þínum hefi ég eigi gleymt.
83Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.
84Hversu margir eru dagar þjóns þíns? Hvenær munt þú heyja dóm á ofsækjendum mínum?
84Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
85Ofstopamenn hafa grafið mér grafir, menn, er eigi hlýða lögmáli þínu.
85Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.
86Öll boð þín eru trúfesti. Menn ofsækja mig með lygum, veit þú mér lið.
86Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!
87Nærri lá, að þeir gjörðu út af við mig á jörðunni, og þó hafði ég eigi yfirgefið fyrirmæli þín.
87Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
88Lát mig lífi halda sakir miskunnar þinnar, að ég megi varðveita reglurnar af munni þínum.
88Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
89Orð þitt, Drottinn, varir að eilífu, það stendur stöðugt á himnum.
89Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
90Frá kyni til kyns varir trúfesti þín, þú hefir grundvallað jörðina, og hún stendur.
90Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.
91Eftir ákvæðum þínum stendur hún enn í dag, því að allt lýtur þér.
91După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.
92Ef lögmál þitt hefði eigi verið unun mín, þá hefði ég farist í eymd minni.
92Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
93Ég skal eigi gleyma fyrirmælum þínum að eilífu, því að með þeim hefir þú látið mig lífi halda.
93Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
94Þinn er ég, hjálpa þú mér, því að ég leita fyrirmæla þinna.
94Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
95Óguðlegir bíða mín til þess að tortíma mér, en ég gef gætur að reglum þínum.
95Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
96Á allri fullkomnun hefi ég séð endi, en þín boð eiga sér engin takmörk.
96Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.
97Hve mjög elska ég lögmál þitt, allan liðlangan daginn íhuga ég það.
97Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.
98Boð þín hafa gjört mig vitrari en óvinir mínir eru, því að þau heyra mér til um eilífð.
98Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
99Ég er hyggnari en allir kennarar mínir, því að ég íhuga reglur þínar.
99Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.
100Ég er skynsamari en öldungar, því að ég held fyrirmæli þín.
100Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.
101Ég held fæti mínum frá hverjum vondum vegi til þess að gæta orðs þíns.
101Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.
102Frá ákvæðum þínum hefi ég eigi vikið, því að þú hefir frætt mig.
102Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
103Hversu sæt eru fyrirheit þín gómi mínum, hunangi betri munni mínum.
103Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!
104Af fyrirmælum þínum er ég skynsamur orðinn, fyrir því hata ég sérhvern lygaveg.
104Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.
105Þitt orð er lampi fóta minna og ljós á vegum mínum.
105Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.
106Ég hefi svarið og haldið það að varðveita þín réttlátu ákvæði.
106Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.
107Ég er mjög beygður, Drottinn, lát mig lífi halda eftir orði þínu.
107Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!
108Haf þóknun á sjálfviljafórnum munns míns, Drottinn, og kenn mér ákvæði þín.
108Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!
109Líf mitt er ætíð í hættu, en þínu lögmáli hefi ég eigi gleymt.
109Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.
110Óguðlegir hafa lagt snöru fyrir mig, en ég hefi eigi villst frá fyrirmælum þínum.
110Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.
111Reglur þínar eru eign mín um aldur, því að þær eru yndi hjarta míns.
111Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.
112Ég hneigi hjarta mitt að því að breyta eftir lögum þínum, um aldur og allt til enda.
112Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.
113Ég hata þá, er haltra til beggja hliða, en lögmál þitt elska ég.
113Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.
114Þú ert skjól mitt og skjöldur, ég vona á orð þitt.
114Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
115Burt frá mér, þér illgjörðamenn, að ég megi halda boð Guðs míns.
115Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116Styð mig samkvæmt fyrirheiti þínu, að ég megi lifa, og lát mig eigi til skammar verða í von minni.
116Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!
117Styð þú mig, að ég megi frelsast og ætíð líta til laga þinna.
117Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!
118Þú hafnar öllum þeim, er villast frá lögum þínum, því að svik þeirra eru til einskis.
118Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.
119Sem sora metur þú alla óguðlega á jörðu, þess vegna elska ég reglur þínar.
119Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
120Hold mitt nötrar af hræðslu fyrir þér, og dóma þína óttast ég.
120Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
121Ég hefi iðkað rétt og réttlæti, sel mig eigi í hendur kúgurum mínum.
121Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
122Gakk í ábyrgð fyrir þjón þinn, honum til heilla, lát eigi ofstopamennina kúga mig.
122Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!
123Augu mín tærast af þrá eftir hjálpræði þínu og eftir þínu réttláta fyrirheiti.
123Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.
124Far með þjón þinn eftir miskunn þinni og kenn mér lög þín.
124Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
125Ég er þjónn þinn, veit mér skyn, að ég megi þekkja reglur þínar.
125Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.
126Tími er kominn fyrir Drottin að taka í taumana, þeir hafa rofið lögmál þitt.
126Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.
127Þess vegna elska ég boð þín framar en gull og skíragull.
127De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:
128Þess vegna held ég beina leið eftir öllum fyrirmælum þínum, ég hata sérhvern lygaveg.
128De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.
129Reglur þínar eru dásamlegar, þess vegna heldur sál mín þær.
129Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
130Útskýring orðs þíns upplýsir, gjörir fávísa vitra.
130Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
131Ég opna munninn af ílöngun, því ég þrái boð þín.
131Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.
132Snú þér til mín og ver mér náðugur, eins og ákveðið er þeim er elska nafn þitt.
132Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!
133Gjör skref mín örugg með fyrirheiti þínu og lát ekkert ranglæti drottna yfir mér.
133Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!
134Leys mig undan kúgun manna, að ég megi varðveita fyrirmæli þín.
134Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
135Lát ásjónu þína lýsa yfir þjón þinn og kenn mér lög þín.
135Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
136Augu mín fljóta í tárum, af því að menn varðveita eigi lögmál þitt.
136Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.
137Réttlátur ert þú, Drottinn, og réttvísir dómar þínir.
137Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.
138Þú hefir skipað fyrir reglur þínar með réttlæti og mikilli trúfesti.
138Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.
139Ákefð mín eyðir mér, því að fjendur mínir hafa gleymt orðum þínum.
139Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.
140Orð þitt er mjög hreint, og þjónn þinn elskar það.
140Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.
141Ég er lítilmótlegur og fyrirlitinn, en fyrirmælum þínum hefi ég eigi gleymt.
141Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.
142Réttlæti þitt er eilíft réttlæti og lögmál þitt trúfesti.
142Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.
143Neyð og hörmung hafa mér að höndum borið, en boð þín eru unun mín.
143Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.
144Reglur þínar eru réttlæti um eilífð, veit mér skyn, að ég megi lifa.
144Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!
145Ég kalla af öllu hjarta, bænheyr mig, Drottinn, ég vil halda lög þín.
145Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.
146Ég ákalla þig, hjálpa þú mér, að ég megi varðveita reglur þínar.
146Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!
147Ég er á ferli fyrir dögun og hrópa og bíð orða þinna.
147O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
148Fyrr en vakan hefst eru augu mín vökul til þess að íhuga orð þitt.
148O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.
149Hlýð á raust mína eftir miskunn þinni, lát mig lífi halda, Drottinn, eftir ákvæðum þínum.
149Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!
150Þeir eru nærri, er ofsækja mig af fláræði, þeir eru langt burtu frá lögmáli þínu.
150Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.
151Þú ert nálægur, Drottinn, og öll boð þín eru trúfesti.
151Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.
152Fyrir löngu hefi ég vitað um reglur þínar, að þú hefir grundvallað þær um eilífð.
152De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.
153Sjá þú eymd mína og frelsa mig, því að ég hefi eigi gleymt lögmáli þínu.
153Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.
154Flyt þú mál mitt og leys mig, lát mig lífi halda samkvæmt fyrirheiti þínu.
154Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.
155Hjálpræðið er fjarri óguðlegum, því að þeir leita eigi fyrirmæla þinna.
155Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.
156Mikil er miskunn þín, Drottinn, lát mig lífi halda eftir ákvæðum þínum.
156Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!
157Margir eru ofsækjendur mínir og fjendur, en frá reglum þínum hefi ég eigi vikið.
157Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.
158Ég sé trúrofana og kenni viðbjóðs, þeir varðveita eigi orð þitt.
158Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.
159Sjá, hversu ég elska fyrirmæli þín, lát mig lífi halda, Drottinn, eftir miskunn þinni.
159Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
160Allt orð þitt samanlagt er trúfesti, og hvert réttlætisákvæði þitt varir að eilífu.
160Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.
161Höfðingjar ofsækja mig að ástæðulausu, en hjarta mitt óttast orð þín.
161Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.
162Ég gleðst yfir fyrirheiti þínu eins og sá er fær mikið herfang.
162Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.
163Ég hata lygi og hefi andstyggð á henni, en þitt lögmál elska ég.
163Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.
164Sjö sinnum á dag lofa ég þig sakir þinna réttlátu ákvæða.
164De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.
165Gnótt friðar hafa þeir er elska lögmál þitt, og þeim er við engri hrösun hætt.
165Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.
166Ég vænti hjálpræðis þíns, Drottinn, og framkvæmi boð þín.
166Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
167Sál mín varðveitir reglur þínar, og þær elska ég mjög.
167Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!
168Ég varðveiti fyrirmæli þín og reglur, allir mínir vegir eru þér augljósir.
168Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.
169Ó að hróp mitt mætti nálgast auglit þitt, Drottinn, veit mér að skynja í samræmi við orð þitt.
169Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.
170Ó að grátbeiðni mín mætti koma fyrir auglit þitt, frelsa mig samkvæmt fyrirheiti þínu.
170Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!
171Lof um þig skal streyma mér af vörum, því að þú kennir mér lög þín.
171Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!
172Tunga mín skal mæra orð þitt, því að öll boðorð þín eru réttlæti.
172Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!
173Hönd þín veiti mér lið, því að þín fyrirmæli hefi ég útvalið.
173Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.
174Ég þrái hjálpræði þitt, Drottinn, og lögmál þitt er unun mín.
174Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
175Lát sál mína lifa, að hún megi lofa þig og dómar þínir veiti mér lið.Ég villist sem týndur sauður, leita þú þjóns þíns, því að þínum boðum hefi ég eigi gleymt.
175Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!
176Ég villist sem týndur sauður, leita þú þjóns þíns, því að þínum boðum hefi ég eigi gleymt.
176Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.