¹욥이 대답하여 가로되

¹Iov a luat cuvîntul şi a zis:

²너희가 내 마음을 번뇌케 하며 말로 꺾기를 어느 때까지 하겠느냐 ?

²,,Pînă cînd îmi veţi întrista sufletul, şi mă veţi zdrobi cu cuvîntările voastre?

³너희가 열 번이나 나를 꾸짖고 나를 학대하고도 부끄러워 아니하는구나

³Iată că de zece ori m'aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?

⁴내가 과연 허물이 있었다 할지라도 그 허물이 내게만 있는 것이니

⁴Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sînt răspunzător de aceasta.

⁵너희가 참으로 나를 향하여 자긍하며 내게 수치될 행위가 있다고 증명하려면 하려니와

⁵Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sînt vinovat?

⁶하나님이 나를 굴하게 하시고 자기 그물로 나를 에워싸신 줄은 알아야 할지니라

⁶Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte, şi mă înveleşte cu laţul Lui.

⁷내가 포학을 당한다고 부르짖으나 응답이 없고 간구할지라도 신원함이 없구나

⁷Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!

⁸그가 내 길을 막아 지나지 못하게 하시고 내 첩경에 흑암을 두셨으며

⁸Mi -a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspîndit întunerec pe cărările mele.

⁹나의 영광을 벗기시며 나의 면류관을 머리에서 취하시고

⁹M'a despoiat de slava mea, mi -a luat cununa de pe cap,

¹⁰사면으로 나를 헐으시니 나는 죽었구나 내 소망을 나무 뽑듯 뽑으시고

¹⁰m'a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi -a smuls nădejdea ca pe un copac.

¹¹나를 향하여 진노하시고 원수같이 보시는구나

¹¹S'a aprins de mînie împotriva mea, S'a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.

¹²그 군대가 일제히 나아와서 길을 수축하고 나를 치며 내 장막을 둘러 진 쳤구나

¹²Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum pînă la mine, şi au tăbărît în jurul cortului meu.

¹³나의 형제들로 나를 멀리 떠나게 하시니 나를 아는 모든 사람이 내게 외인이 되었구나

¹³A depărtat pe fraţii mei dela mine, şi prietenii mei s'au înstrăinat de mine.

¹⁴내 친척은 나를 버리며 가까운 친구는 나를 잊었구나

¹⁴Rudele mele m'au părăsit, şi cei mai deaproape ai mei m'au uitat.

¹⁵내 집에 우거한 자와 내 계집종들은 나를 외인으로 여기니 내가 그들 앞에서 타국 사람이 되었구나

¹⁵Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sînt un necunoscut.

¹⁶내가 내 종을 불러도 대답지 아니하니 내 입으로 그에게 청하여야 하겠구나

¹⁶Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.

¹⁷내 숨을 내 아내가 싫어하며 내 동포들도 혐의하는구나

¹⁷Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

¹⁸어린 아이들이라도 나를 업신여기고 내가 일어나면 나를 조롱하는구나

¹⁸Pînă şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

¹⁹나의 가까운 친구들이 나를 미워하며 나의 사랑하는 사람들이 돌이켜 나의 대적이 되었구나

¹⁹Aceia în cari mă încredeam mă urăsc, aceia pe cari îi iubeam s'au întors împotriva mea.

²⁰내 피부와 살이 뼈에 붙었고 남은 것은 겨우 잇꺼풀 뿐이로구나

²⁰Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi -a mai rămas decît pielea de pe dinţi.

²¹나의 친구야 너희는 나를 불쌍히 여기라 나를 불쌍히 여기라 하나님의 손이 나를 치셨구나

²¹Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mîna lui Dumnezeu m'a lovit.

²²너희가 어찌하여 하나님처럼 나를 핍박하느냐 ? 내 살을 먹고도 부족하냐

²²Dece mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?

²³나의 말이 곧 기록되었으면, 책에 씌어졌으면,

²³Oh! aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într'o carte;

²⁴철필과 연으로 영영히 돌에 새겨졌으면 좋겠노라

²⁴aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stîncă pe vecie...

²⁵내가 알기에는 나의 구속자가 살아 계시니 후일에 그가 땅 위에 서실 것이라

²⁵Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la urmă pe pămînt.

²⁶나의 이 가죽, 이것이 썩은 후에 내가 육체 밖에서 하나님을 보리라

²⁶Chiar dacă mi se va nimici pielea, şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuş pe Dumnezeu.

²⁷내가 친히 그를 보리니 내 눈으로 그를 보기를 외인처럼 하지 않을 것이라 내 마음이 초급하구나

²⁷Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tînjeşte de dorul acesta înlăuntrul meu.

²⁸너희가 만일 이르기를 우리가 그를 어떻게 칠꼬 하며 또 이르기를 일의 뿌리가 그에게 있다 할진대

²⁸Atunci veţi zice: ,Pentruce -l urmăream noi?` Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

²⁹너희는 칼을 두려워할지니라 분노는 칼의 형벌을 부르나니 너희가 심판이 있는 줄을 알게 되리라

²⁹Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sînt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată.``