¹Av David. Min sjel, lov Herren, og alt som i mig er, love hans hellige navn!

¹Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfînt!

²Min sjel, lov Herren og glem ikke alle hans velgjerninger!

²Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui!

³Han som forlater all din misgjerning, som læger alle dine sykdommer,

³El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate boalele tale;

⁴han som forløser ditt liv fra graven, som kroner dig med miskunnhet og barmhjertighet,

⁴El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare;

⁵han som metter din sjel* med det som godt er, så du blir ung igjen likesom ørnen**. / {* eg. din pryd.} / {** når den skifter sin ham.}

⁵El îţi satură de bunătăţi bătrîneţa, şi te face să întinereşti iarăş ca vulturul.

⁶Herren gjør rettferd og rett mot alle undertrykte.

⁶Domnul face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi.

⁷Han kunngjorde sine veier for Moses, sine gjerninger for Israels barn.

⁷El Şi -a arătat căile Sale lui Moise, şi lucrările Sale copiilor lui Israel.

⁸Herren er barmhjertig og nådig, langmodig og rik på miskunnhet.

⁸Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung răbdător si bogat în bunătate.

⁹Han går ikke alltid i rette og gjemmer ikke på vrede evindelig.

⁹El nu Se ceartă fără încetare, şi nu ţine mînia pe vecie.

¹⁰Han gjør ikke med oss efter våre synder og gjengjelder oss ikke efter våre misgjerninger.

¹⁰Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre.

¹¹For så høi som himmelen er over jorden, er hans miskunnhet mektig over dem som frykter ham.

¹¹Ci cît sînt de sus cerurile faţă de pămînt, atît este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;

¹²Så langt som øst er fra vest, lar han våre misgjerninger være langt fra oss.

¹²cît este de departe răsăritul de apus, atît de mult depărtează El fărădelegile noastre dela noi.

¹³Som en far forbarmer sig over sine barn, forbarmer Herren sig over dem som frykter ham.

¹³Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură domnul de ceice se tem de El.

¹⁴For han vet hvorledes vi er skapt, han kommer i hu at vi er støv.

¹⁴Căci El ştie din ce sîntem făcuţi; Îşi aduce aminte că sîntem ţărînă.

¹⁵Et menneskes dager er som gresset; som blomsten på marken, således blomstrer han.

¹⁵Omul! zilele lui sînt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe cîmp.

¹⁶Når vinden farer over ham, er han ikke mere, og hans sted kjenner ham ikke mere.

¹⁶Cînd trece un vînt peste ea, nu mai este, şi locul pe care -l cuprindea, n'o mai cunoaşte.

¹⁷Men Herrens miskunnhet er fra evighet og inntil evighet over dem som frykter ham, og hans rettferdighet mot barnebarn,

¹⁷Dar bunătatea Domnului ţine în veci pentru ceice se tem de El, şi îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor,

¹⁸mot dem som holder hans pakt, og dem som kommer hans bud i hu, så de gjør efter dem.

¹⁸pentru ceice păzesc legămîntul Lui, şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le împlinească.

¹⁹Herren har reist sin trone i himmelen, og hans rike hersker over alle ting.

¹⁹Domnul Şi -a aşezat scaunul de domnie în ceruri, şi domnia Lui stăpîneşte peste tot.

²⁰Lov Herren, I hans engler, I veldige i makt, som fullbyrder hans ord, idet I adlyder hans ords røst!

²⁰Binecuvîntaţi pe Domnul, îngerii Lui, cari sînteţi tari în putere, cari împliniţi poruncile Lui, şi cari ascultaţi de glasul cuvîntului Lui.

²¹Lov Herren, alle hans hærskarer, I hans tjenere som gjør hans vilje!

²¹Binecuvîntaţi pe Domnul, toate oştirile Lui, robii Lui, cari faceţi voia Lui!

²²Lov Herren, alle hans gjerninger, på alle steder hvor han hersker! Min sjel, lov Herren!

²²Binecuvîntaţi pe Domnul, toate lucrările Lui, în toate locurile stăpînirii Lui! Binecuvintează, suflete, pe Domnul!