¹Solomon paunakte. Tapa pilin pa kipak a bawl: Himahleh tapa hai a nu gikna ahi.

¹Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

²Gitlouhna sumten bangmah a lohtak kei: himahleh diktatnain sihna akipan a tankhia.

²Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

³TOUPAN mi diktat kha a kialsih a phal kei ding; himahleh migilou akipan a tankhia.

³Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

⁴Khut zeol zanga thilhihmi a honggentheia: himahleh mi thanuam khutin hauhsakna a bawl hi.

⁴Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

⁵Nipi laia lakhawmpa tapa pil ahi: himahleh pawltak huna ihmupa zumhuaina omsak tapa ahi.

⁵Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

⁶Midiktat lu tungah vualjawlnate a oma: himahleh migilou kam hiamgamna in a tuam hi.

⁶Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

⁷Midik theihgigena a nuama: himahleh mi gilou min a muat mang ding.

⁷Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

⁸Lungtanga pilin thupiakte a sang dinga: himahleh mihai haihama puk ding.

⁸Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

⁹tang taka pai hoihtakin a paia: himahleh a lampite kilawmlousak theih in a om ding hi.

⁹Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

¹⁰Amita chiamtehna bawlin lungkham na a omsaka; himahleh mihai haiham a puk ding.

¹⁰Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

¹¹Mi diktat kam hinna tuikhuk ahi: himahleh hiamgamna in gilou kam a tuam hi.

¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

¹²Huatna in kidouna a tokthou, himahleh itna in tatlekna tengteng a khuh hi.

¹²Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹³Theihkak theihna neimi muk ah pilna muhin a om: himahleh chiang theihsiamna neilou mi nungjang a ding ahi.

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

¹⁴Mi pilten theihna a khol khawm ua: himahleh mihai kamin siatna a neih.

¹⁴Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

¹⁵Mi haisa hauhsakna a khopi muanhuai ahi: mi genthei siatna a gentheih uh ahi.

¹⁵Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

¹⁶Mi diktat sepgimna in hinna a juana; gilou punna in khelhna lam.

¹⁶Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁷Bawlhoihna limsak hinna lampi ah a om a: himahleh salhna donlou a paikhial hi.

¹⁷Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹⁸Huatna sel juautheimukte a kipan ahia; huan mi gensiatna gen mihai ahi.

¹⁸Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

¹⁹Thu tampite ah tatlekna a omlou keia: himahleh a mikte thuzoh in piltakin a hih ahi.

¹⁹Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

²⁰Mi diktat lei dangka hoihpen bang ahi: migilou lungtang a thamatna neuchik ahi.

²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

²¹Mi diktat mukten mi tampi a vaka: himahleh mihaite theihsiamna taksap jiakin a si uh.

²¹Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

²²Toupa vualjawl na in, hauhsakna a bawl a, huan huaiah lungkham na a behlap kei hi.

²²Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

²³Gitlouhna hih mihai a dingin ki sukhalh na bang ahi: huan huchibang in theisiam mi a dingin pilna ahi.

²³Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

²⁴Mi gilou launa, amah tungah a hongtung ding: midiktat deih phal in a om ding hi.

²⁴Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

²⁵Pingpei in a honkhen chiangin, migilou a om nawn kei: himahleh mi diktat khantawn suangphum ahi.

²⁵Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

²⁶zuthuk in ha a suksiat bangin meikhu in mit a susia a, huchibang mah in amah sawlte a dingin mi zongjaw tuh a om hi.

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

²⁷Toupa kihtakin nite a sausaka himahleh mi gilou kumte hihtom ahi ding.

²⁷Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

²⁸Mi diktat lametna kipahna ahi ding, himahleh mi gilou lametna a mangthang ding.

²⁸Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

²⁹Toupa lampi mi tante a dingin kulh muanhuai ahi; himahleh migilou nasemmite a dingin siatna ahi.

²⁹Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

³⁰Mi diktat suan mang ahi ngeikei ding: himahleh mi gilou gamsungah a teng kei ding hi.

³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

³¹Mi diktat kamin pilna a hontun a: himahleh lei ginalou satkhiak iin a om ding.Mi diktat mukten laktuak bang ahia a theia, himahleh migilou kamin ginatlouhna a gen hi.

³¹Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

³²Mi diktat mukten laktuak bang ahia a theia, himahleh migilou kamin ginatlouhna a gen hi.

³²Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.