1Bukna diklou Toupa a dingin kihhuai ahi, himahleh gikdan dik a kipahpih lam ahi.
1Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.
2Kisaktheihna a hongpai chiangin, zumna a hongpai; himahleh mi kiniamkhiakte kiangah pilna a om hi.
2Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
3Mi tangte dikna in amau a pi ding, himahleh mi lepchiahte hoihlouhna in amau ahihse ding hi.
3Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
4Thangpaih niin hauhsak a phatuam kei, himahleh diktatna in sihna a kipan a hunkhia hi.
4În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
5Mi hoihkim diktatna in a lampi a seksak dia; himahleh migilou a gitlouhna ah a puk ding hi.
5Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.
6Mi tangte diktatna in amau a suaktasak dinga; himahleh lepchiah taka hihte amau poikhoihna a lakin a om ding uhi.
6Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.
7Mi gilou a sih chiangin, a lametna a mangthang ding: huan thulimlouh na lametna a mangthang hi.
7La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
8Mi dktat buaina laka kipan suah taksakin a oma, huan a mun ah migilou a hongpai hi.
8Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.
9A kama Pathian limsaklou min a innveng a hihsia a: himahleh theihna jiakin mi diktat suahtaksakin a om hi.
9Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.
10Mi diktat adia a hoih jel chiangin. Khopi a kipak a; huan gilou a manthat chiangin, kikouna a om.
10Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.
11Mi tang vualjawlna jiakin khopi tawisangin a om: himahleh mi gilou kama hihsiat in a om hi.
11Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -
12Kuapeuh a innveng musit pilna bei ahi: himahleh thiesiam mi a dai dide.
12Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -
13Tangthu genmi banga vialvakin thuguk a taklang: himahleh lungsim muanhuai in thu a im hi.
13Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -
14Kipina pil omlouhna munah, mite a puk ua: himahleh thupha gen tampi omna ah bitna om hi.
14Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -
15Kuapeuh mikhual adia a mohkhu kia ding in na asa ding himahleh mohkhu dia dinna hua a muang hi.
15Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -
16Numei deihtak huai in zahtak huai na anei gige: huan pasal hiamgam in hauhsakna anei gige.
16O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -
17Mi ching theiin amah kha a dingin a hihhoih a: himahleh mi gilou in amah sa ahih buai hi.
17Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -
18Mi gilou in khema loh a sang: himahleh diktatna in kipahmah muan anei hi.
18Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -
19Kuapeuh diktatna a ding kip hinna a tung hi: huan kuapeuh gilou delh in amah sihna dingin a hih ahi.
19Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -
20A lungtang ua hoihlou te Toupa a dingin kihhuai ahi ua: himahleh a lampi ua hoihkim te a kipahna ahi.
20Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.
21Khut kilen mahle uh, mi gilou gawtlouh in a om kei ding: himahleh diktat chi suahtak sak in a om ding.
21Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -
22Vok nak sunga dangkaeng suang bangin, huchi bangin numei melhoih ngeltel na nei ahi.
22Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -
23Mi diktat deihlam hoih kia ahi a: himahleh mi gilou lametna thangpaih na ahi.
23Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.
24A thehjak a om a, huan a pung semsem; huan a kilawm khenga it a om a, himahleh taksap lam amanoh lel hi.
24Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -
25Misiam thausak in a om ding, huan kuapeuh tui buak amah leng tui buah in a om ding hi.
25Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -
26Kuapeuh buh leh bal it miten amah a hamsiat ding uh: himahleh kuapeuh a juak lujang ah vualjawl na a om ding hi.
26Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -
27Kuapeuh hoih thanuam taka zong in deihsak na a zong: himahleh kuapeuh siatna zong, amah tungah a hong tung ding.
27Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -
28Kuapeuh a hauhsak na muang a puk ding: himahleh mi diktat nah hing bangin a lun ding hi.
28Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -
29Kuapeuh amah inn hih buai in huih a luah ding: huan mihai lung tang pil dikha ahi ding hi.
29Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -
30Mi diktat gah hinna ding ahi; huan kuapeuh a pil in kha te aman hi.Ngai in, mi diktat te lei ah thuk in a om ding. Mi gilou leh mi khial kinak thuk sem nan chia!
30Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -
31Ngai in, mi diktat te lei ah thuk in a om ding. Mi gilou leh mi khial kinak thuk sem nan chia!
31Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!