Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Ecclesiastes

1

1Palavras do pregador, filho de Davi, rei em Jerusalém.
1Aßan aßin râtin jun li cuînk naxnau âtinac chi us. Li cuînk aßan, aßan li ralal laj David, li quicuan chokß rey aran Jerusalén.
2Vaidade de vaidades, diz o pregador; vaidade de vaidades, tudo é vaidade.
2Aßin li quixye chirix li cßaßru cuan saß ruchichßochß: Chixjunil li cßaßak re ru cuan saß ruchichßochß, mâcßaß na-oc cuiß. Chixjunil li cßaßru nakacßoxla xbânunquil, mâcßaß rajbal.
3Que proveito tem o homem, de todo o seu trabalho, com que se afadiga debaixo do sol?
3¿Cßaßru tixra li cuînk nak tixcamsi rib chi trabajic rajlal cutan?
4Uma geração vai-se, e outra geração vem, mas a terra permanece para sempre.
4Cuan li toj yôqueb chi yoßlâc ut cuan yôqueb chi câmc. Abanan li ruchichßochß incßaß najala.
5O sol nasce, e o sol se põe, e corre de volta ao seu lugar donde nasce.
5Rajlal ekßela na-el li sakße ut rajlal ecuu na-oc cuißchic re nak naru tâêlk cuißchic cuulaj. Junelic joßcan naxbânu.
6O vento vai para o sul, e faz o seu giro vai para o norte; volve-se e revolve-se na sua carreira, e retoma os seus circuitos.
6Joßcan ajcuiß li ikß. Nanumeß saß li sur ut nanumeß ajcuiß saß li norte. Li bar ac xnumeß cuiß, nanumeß cuißchic. Ut joßcan rajlal naxbânu.
7Todos os ribeiros vão para o mar, e contudo o mar não se enche; ao lugar para onde os rios correm, para ali continuam a correr.
7Ut eb li nimaß nequeßbêc rok ut nequeßxic saß li palau. Abanan li palau incßaß nanujac xbaneb. Li bar nequeßnumeß cuiß rajlal, aran cuißchic nequeßnumeß li haß.
8Todas as coisas estão cheias de cansaço; ninguém o pode exprimir: os olhos não se fartam de ver, nem os ouvidos se enchem de ouvir.
8Nocolub riqßuin chixjunil li cßaßak re ru aßin, ut mâ ani nequeßru xyebal chanru nak nequeßtitzß xban. Usta nabal nequeßrabi ut usta nabal nequeßril, abanan incßaß nequeßcßojla xchßôleb.
9O que tem sido, isso é o que há de ser; e o que se tem feito, isso se tornará a fazer; nada há que seja novo debaixo do sol.
9¿Ma cuan ta biß cßaßak re ru toj acß saß ruchichßochß anakcuan? Mâcßaß. Chixjunil li cßaßru cuan anakcuan, ac cuan ajcuiß chak junxil. Mâcßaß cßaßru toj xyîbaman anakcuan xban nak ac yîbanbil chak junxil.
10Há alguma coisa de que se possa dizer: Voê, isto é novo? ela já existiu nos séculos que foram antes de nós.
10¿Ma cuan ta biß junak naru tixye, “Aßin toj acß?” Incßaß naru naxye chi joßcan xban nak chixjunil li cßaßru cuan anakcuan, ac cuan ajcuiß chak junxil chiku lâo.
11Já não há lembrança das gerações passadas; nem das gerações futuras haverá lembrança entre os que virão depois delas.
11Chixjunil li cßaßak re ru ac xnumeß, ac xsach saß xchßôleb. Joßcan ajcuiß chixjunil li cßaßru talajchâlk mokon, tâsachk ajcuiß saß xchßôleb.
12Eu, o pregador, fui rei sobre Israel em Jerusalém.
12Lâin li ninnau âtinac chi châbil. Lâin quincuan chokß xreyeb laj Israel aran Jerusalén.
13E apliquei o meu coração a inquirir e a investigar com sabedoria a respeito de tudo quanto se faz debaixo do céu; essa enfadonha ocupação deu Deus aos filhos dos homens para nela se exercitarem.
13Xban nak cuan innaßleb lâin, quinqßue inchßôl chixtzolbal ut chixsiqßuinquil xyâlal chixjunil li cßaßru nacßulman saß ruchichßochß. Kßaxal cau li îk quixqßue li Dios saß xbêneb li cuînk re teßxbânu.
14Atentei para todas as obras que se e fazem debaixo do sol; e eis que tudo era vaidade e desejo vão.
14Riqßuin aßin quinqßue retal nak chixjunil li na-uxman saß ruchichßochß, mâcßaß na-oc cuiß. Junes rahil chßôlej naxqßue.
15O que é torto não se pode endireitar; o que falta não se pode enumerar.
15Chanchan junak li cßaßru yocos rix incßaß naru xtîcobresinquil rix. Malaj ut joß junak li cßaßak re ru incßaß tzßakal re ru incßaß naru xqßuebal saß ajl.
16Falei comigo mesmo, dizendo: Eis que eu me engrandeci, e sobrepujei em sabedoria a todos os que houve antes de mim em Jerusalém; na verdade, tenho tido larga experiência da sabedoria e do conhecimento.
16Lâin quinye saß inchßôl nak kßaxal nim incuanquil ut kßaxal cuan innaßleb chiruheb li queßcuan chokß rey aran Jerusalén xbên cua chicuu lâin. Ut quinqßue inchßôl chixtaubal nabal chic innaßleb.
17E apliquei o coração a conhecer a sabedoria e a conhecer os desvarios e as loucuras; e vim a saber que também isso era desejo vao.
17Quinkßaxtesi cuib chixtaubal nabal chic li naßleb li châbil. Ut quinqßue ajcuiß inchßôl chixtaubal li naßleb li incßaß us li mâcßaß na-oc cuiß. Abanan quinqßue retal nak chixjunil aßan mâcßaß na-oc cuiß. Junes rahil chßôlej naxqßue.Li ani naxsicß nabal lix naßleb nacuan nabal lix chßaßajquilal, xban nak li ani cuan nabal xnaßleb, nabal ajcuiß li raylal naxcßul.
18Porque na muita sabedoria há muito enfado; e o que aumenta o conhecimento aumenta a tristeza.
18Li ani naxsicß nabal lix naßleb nacuan nabal lix chßaßajquilal, xban nak li ani cuan nabal xnaßleb, nabal ajcuiß li raylal naxcßul.