¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

¹Betri er fátækur maður, sem framgengur í ráðvendni sinni, heldur en lævís lygari og heimskur að auki.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

²Kapp er best með forsjá, og sá sem hraðar sér, misstígur sig.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

³Flónska mannsins steypir fyrirtækjum hans, en hjarta hans illskast við Drottin.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁴Auður fjölgar vinum, en fátækur maður verður vinum horfinn.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁵Falsvottur sleppur ekki óhegndur, og sá sem fer með lygar, kemst ekki undan.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁶Margir reyna að koma sér í mjúkinn hjá tignarmanninum, og allir eru vinir þess, sem gjafir gefur.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁷Allir bræður hins snauða hata hann, hversu miklu fremur firrast þá vinir hans hann.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁸Sá sem aflar sér hygginda, elskar líf sitt, sá sem varðveitir skynsemi, mun gæfu hljóta.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

⁹Falsvottur sleppur ekki óhegndur, og sá sem fer með lygar, tortímist.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹⁰Sællífi hæfir eigi heimskum manni, hvað þá þræli að drottna yfir höfðingjum.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹¹Hyggni mannsins gjörir hann seinan til reiði, og það er honum til frægðar að ganga fram hjá mótgjörðum.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹²Konungsreiði er eins og ljónsöskur, en hylli hans sem dögg á grasi.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹³Heimskur sonur er föður sínum sönn óhamingja, og konuþras er sífelldur þakleki.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁴Hús og auður er arfur frá feðrunum, en skynsöm kona er gjöf frá Drottni.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁵Letin svæfir þungum svefni, og iðjulaus maður mun hungur þola.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁶Sá sem varðveitir boðorðið, varðveitir líf sitt, en sá deyr, sem ekki hefir gát á vegum sínum.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁷Sá lánar Drottni, er líknar fátækum, og hann mun launa honum góðverk hans.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁸Aga þú son þinn, því að enn er von, en farðu eigi svo langt, að þú deyðir hann.

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

¹⁹Sá sem illa reiðist, verður að greiða sekt, því að ætlir þú að bjarga, gjörir þú illt verra.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²⁰Hlýð þú ráðum og tak umvöndun, til þess að þú verðir vitur eftirleiðis.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²¹Mörg eru áformin í mannshjartanu, en ráðsályktun Drottins stendur.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²²Unun mannsins er kærleiksverk hans, og betri er fátækur maður en lygari.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²³Ótti Drottins leiðir til lífs, þá hvílist maðurinn mettur, verður ekki fyrir neinni ógæfu.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁴Latur maður dýfir hendinni ofan í skálina, en ekki nennir hann að bera hana aftur upp að munninum.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁵Sláir þú spottarann, verður hinn einfaldi hygginn, og sé vandað um við skynsaman mann, lærir hann hyggindi.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁶Sá sem misþyrmir föður sínum og rekur burt móður sína, slíkur sonur fremur smán og svívirðing.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁷Hættu, son minn, að hlýða á umvöndun, ef það er til þess eins, að þú brjótir á móti skynsamlegum orðum.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁸Samviskulaus vottur gjörir gys að réttinum, og munnur óguðlegra gleypir rangindi.Refsidómar eru búnir spotturunum og högg baki heimskingjanna.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

²⁹Refsidómar eru búnir spotturunum og högg baki heimskingjanna.