¹Iov a luat cuvîntul şi a zis:

¹Nato odgovori Job in reče:

²,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

²Pazljivo poslušajte govorjenje moje, in to bodi namesto vaših tolažb.

³Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

³Potrpite, in tudi jaz bom govoril, in ko dogovorim, se posmehujte.

⁴Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

⁴Mar tožba moja velja ljudem? ali kako naj ne bi bil žalosten duh moj?

⁵Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

⁵Obrnite se k meni in strmite in položite roko na usta svoja!

⁶Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

⁶Res, kadar se tega spomnim, se prestrašim in trepet prešine meso moje.

⁷Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

⁷Zakaj žive brezbožniki, dočakajo starosti, množe si tudi bogastvo?

⁸Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

⁸Njih seme stoji trdno ž njimi vred vpričo njih in njih zarod pred njih očmi.

⁹În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

⁹Njih hiše so v miru, brez straha, in Božje šibe ni nad njimi.

¹⁰Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

¹⁰Njih junci skačejo in ne neplodno, njih krave se lahko otele in ne izvržejo.

¹¹Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

¹¹Deco odpošiljajo kakor ovac krdelo in njih otroci plešejo veselo.

¹²Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

¹²Pevajo glasno z bobnicami in citrami in se vesele ob glasu piščali.

¹³Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

¹³V sreči prežive svoje dni, in v trenutku se pogreznejo v kraj mrtvih.

¹⁴Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

¹⁴In vendar govore Bogu mogočnemu: Pojdi od nas, ker spoznanja tvojih potov ne želimo!

¹⁵Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

¹⁵Kaj je Vsemogočni, da bi mu služili, ali kaj nam hasni, če se mu z molitvijo bližamo?

¹⁶Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

¹⁶Glej, njih sreča vendar ni v njih rokah. Svetovanje brezbožnih bodi daleč od mene!

¹⁷dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

¹⁷Kolikokrat se dogodi, da ugasne svetilo brezbožnikov in pridrevi nadnje njih poguba? da jim Bog podeli žalosti v srdu svojem?

¹⁸să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

¹⁸da so kakor rezanica pred vetrom in kakor pleve, ki jih razpiše vihar?

¹⁹Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

¹⁹Bog hrani, pravite, krivdo brezbožnikovo za otroke njegove. Njemu naj jo povrne, da jo on čuti!

²⁰el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

²⁰S svojimi očmi naj gleda svojo pogubo in pije naj od togote Vsegamogočnega!

²¹Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

²¹Kajti kaj bo maral za hišo svojo za seboj, ko se prestreže število mesecev njegovih? –

²²Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

²²More li kdo Boga mogočnega učiti spoznanja, ko vendar on sodi tiste, ki so na višavah?

²³Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

²³Tale umrje v obili moči svoji, ko je popolnoma brez skrbi in v miru;

²⁴cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

²⁴posode njegove so polne mleka in kosti njegove z mozgom pitane.

²⁵Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

²⁵Oni umrje v bridkosti duše, in nikdar ni okusil dobrega.

²⁶şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

²⁶Skupaj ležita v prahu, črvad ju oba pokriva.

²⁷Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

²⁷Glejte, jaz poznam misli vaše in naklepe, s katerimi me nadlegujete.

²⁸Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

²⁸Kajti pravite: Kje je hiša mogočneža in kje šator, ki so v njem prebivali brezbožni?

²⁹Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

²⁹Niste li vprašali popotnikov? in njih znamenita poročila boste pač pripoznali:

³⁰Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

³⁰da Bog hrani hudobneža do dne pogube, da ga odpravi v dan jeze.

³¹Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

³¹Kdo mu sme očitati v obraz pot njegovo? in kdo mu povrne, kar je storil?

³²Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

³²Prav njega spremijo s častjo do groba, in nad gomilo ga še čuvajo.

³³Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

³³Lahke mu so grude v dolini; in za njim pojdejo vsi ljudje, kakor jih je šlo brezštevilno pred njim.Kako me torej zaman tolažite? Od vaših odgovorov ostane le nezvestoba.

³⁴Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``

³⁴Kako me torej zaman tolažite? Od vaših odgovorov ostane le nezvestoba.