¹Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

¹Kajti srebro ima svoje žile in zlato kraj, kjer se čisti.

²Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

²Železo se dobiva iz zemlje in iz kamenja izpuščajo s topljenjem bron.

³Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

³Temi napravljajo konec in preiskujejo do najskrajnejših mej kamene, skrite v temini in v smrtni senci.

⁴Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

⁴Navpik izkopljejo predor, koder popotnik ne hodi, po stezah, ki nanje noga ne stopi, se spuščajo doli in zibljejo semtertja daleč od ljudi.

⁵Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

⁵Iz zemlje raste kruh, a pod njo rijejo kakor ogenj.

⁶pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

⁶Med njenimi kameni se nahaja safir in gruče zlata so v njej.

⁷Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

⁷Te steze ropna ptica ni poznala in kraguljevo oko je ni videlo;

⁸cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

⁸ni po njej stopala ponosna zver in lev rjoveči ni po njej hodil.

⁹Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

⁹Trdega kamena se loti človek z roko svojo, izpodkopava gore od dna;

¹⁰Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

¹⁰prekope izsekava skozi skalovje in raznotere dragocenosti ugleda oko njegovo.

¹¹Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

¹¹Zajezuje struge, da ne solzé, in kar je skrito, prinaša na luč.

¹²Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

¹²Ali modrost, kje se nahaja? in kje je kraj razumnosti?

¹³Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

¹³Smrtni človek ne pozna njene cene, in v deželi živečih je ni najti.

¹⁴Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

¹⁴Brezno pravi: Ni je v meni, in morje govori: Ni je pri meni.

¹⁵Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

¹⁵Prečiščenega zlata ne moreš zanjo dati, ne dosti srebra odtehtati, da bi jo plačal.

¹⁶nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

¹⁶Ne more se ceniti s čistim zlatom ofirskim, z dragocenim oniksom ali safirjem.

¹⁷Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

¹⁷Zlato in steklo se ji ne moreta primerjati, ne posoda iz prečiščenega zlata zanjo zamenjati.

¹⁸Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

¹⁸Koraljev in kristala ni poleg nje omenjati, in pridobiti modrost je veliko dražje nego bisere.

¹⁹Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

¹⁹Ne more se ji enačiti topas iz Etiopije, ne da se oceniti s čistim zlatom.

²⁰De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

²⁰Odkod torej prihaja modrost, in kje je kraj razumnosti?

²¹Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

²¹Prikrita je očem vseh živih bitij in skrita pticam pod nebom.

²²Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

²²Pogubljenje in smrt pravita: Glas o njej smo čuli z ušesi svojimi.

²³Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

²³Bog ve pot do nje, in on pozna njen kraj.

²⁴Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

²⁴Zakaj on gleda do koncev zemlje in vidi vse, kar je pod nebom.

²⁵Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

²⁵Ko je vetru določal težo in vode tehtal in meril,

²⁶cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

²⁶ko je ustanavljal postavo dežju in pot blisku in gromu:

²⁷atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

²⁷tedaj jo je videl in jo naznanil, jo postavil, pa tudi preizkusil.In človeku je dejal: Glej, strah Gospodov je modrost, in ogibati se hudega je razumnost.

²⁸Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

²⁸In človeku je dejal: Glej, strah Gospodov je modrost, in ogibati se hudega je razumnost.