1Iov a luat cuvîntul şi a zis:
1In Job odgovori in reče:
2,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
2O da bi se stehtala nevolja moja in da bi na tehtnico položili nesrečo mojo vso!
3ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
3Kajti sedaj je težja nego morski pesek. Zato so bile nepremišljene besede moje.
4Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!
4Zakaj pšice Vsemogočnega tiče v meni, katerih strup mora piti duh moj, Božje strahote so postavljene v boj zoper mene.
5Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?
5Ali divji osel riga, kadar ima dosti trave, ali muka vol pri svoji krmi?
6Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
6Ali se more jesti neslastno in neslano? ali je okus v jajčjem beljaku?
7Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!
7Česar se ni hotelo moji duši dotekniti, to mi je kakor gnusna jed sedaj.
8O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
8O da bi se zgodila prošnja moja, in da bi mi dal Bog, česar želim:
9De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!
9da me Bog izvoli streti, da oprosti roko svojo in me odreže!
10Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.
10Tako bi mi še ostala tolažba, in radoval bi se v bolečini, ki mi ne prizanaša, da nisem zatajil besede Svetega.
11La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?
11Kaj je moja moč, da naj stanovitno čakam, in kaj konec moj, da naj ostanem potrpežljiv?
12Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
12Trdna li kot kamen je moja moč in meso moje je li iz brona?
13Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?
13Ni li pač tako, da nimam pomoči v sebi nobene, in vsaka pospešitev rešenja je daleč od mene?
14Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.
14Prijatelj mora kazati usmiljenje obupujočemu, sicer se odreče strahu Vsegamogočnega.
15Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.
15Bratje moji so varali kakor hudournik, kakor struga hudournikov, ki se gubé,
16Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
16ki se kalé od ledu, v katere se zateka sneg.
17vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.
17Ob času, ko solnce vanje pripeka, presihajo, in ko je vroče, izginejo s svojega kraja.
18Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.
18Vijejo se semtertja poti njih toka, gredo v puščavo in se razgube.
19Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
19Gledale so tja karavane iz Teme, potne družbe iz Sabe so upale vanje:
20Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.
20osramočene so bile, ker so se zanašale nanje, prišle so do tja, in rdečica jih je oblila.
21Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!
21Res, tako ste mi postali v nič; strahoto ste zazrli in se preplašili.
22V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
22Ali sem morda rekel: Dajte mi, ali: Žrtvujte zame darilo od svojega blaga,
23scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`
23ali: Oprostite me iz pesti zatiralčeve, ali: Odkupite me iz roke silovitnikove?
24Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
24Poučite me, in molčal bom, in v čem sem se motil, razodenite mi!
25O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
25Kako krepke so poštene besede! A kaj dokazuje karanje vaše?
26Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?
26Mislite li grajati besede moje? Saj v veter gredo govori obupujočega!
27Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
27Še za siroto bi vi vrgli kocko in prodali prijatelja svojega!
28Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
28In sedaj se blagovolite ozreti vmé, kajti v lice vam vendar ne bom lagal.
29Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!
29Povrnite se, ne zgodi naj se krivica, da, povrnite se, pravda moja je pravična!Je li nepravičnost na jeziku mojem? ali ne more okus moj razpoznati, kaj je pogubljivo?
30Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?
30Je li nepravičnost na jeziku mojem? ali ne more okus moj razpoznati, kaj je pogubljivo?