¹Bildad către Şuah a luat cuvîntul şi a zis:

¹Nato odgovori Bildad Šuhec in reče:

²,,Pînă cînd vrei să vorbeşti astfel, şi pînă cînd vor fi cuvintele gurii tale ca un vînt puternic?

²Doklej še boš tako govoril in doklej bodo besede tvoje kakor silovit veter?

³Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?

³Ali Bog mogočni prevrača sodbo in Vsegamogočni prevrača li pravičnost?

⁴Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva Lui, i -a dat pe mîna păcatului.

⁴Ako so grešili sinovi tvoji zoper njega, jih je izročil kazni za njih pregreho.

⁵Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atot puternic,

⁵Ako boš zgodaj iskal Boga mogočnega in milosti prosil pri Vsegamogočnem,

⁶dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta, şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.

⁶če si čist in pošten: res se prebudi on tebi v prid in blagostanje povrne hiši pravičnosti tvoje;

⁷Vechea ta propăşire va fi mică faţă de cea de mai tîrziu. Învăţăminte din păţania celor dinainte.

⁷in prejšnja sreča tvoja bode majhna proti poslednji, ki silno vzraste.

⁸Întreabă pe cei din neamurile trecute, şi ia aminte la păţania părinţilor lor. -

⁸Kajti vprašaj, prosim, prejšnji rod in premisli, kar so preiskali njih očetje

⁹Căci noi sîntem de ieri, şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pămînt nu sînt decît o umbră. -

⁹(zakaj mi smo od včeraj in ničesar ne vemo, ker so naši dnevi le senca na zemlji):

¹⁰Ei te vor învăţa, îţi vor vorbi, şi vor scoate din inima lor aceste cuvinte:

¹⁰te li ne bodo poučili in ti povedali, ne prineso li besed iz srca svojega?

¹¹,Creşte papura fără baltă? Creşte trestia fără umezeală?

¹¹Kjer ni močvirja, zraste li trstičje? in brez vode obrodi li bičje,

¹²Fiind încă verde şi fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile.

¹²ki prej nego druge rastline, še neporezano, usahne?

¹³Aşa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va peri.

¹³Take so poti vsakemu, ki zabi Boga mogočnega, in kdor Ga zaničuje, njemu izgine upanje;

¹⁴Încrederea lui este zdrobită, şi sprijinul lui este o pînză de păianjen.

¹⁴česar se nadeja, se mu izjalovi, pajčevinast je vsak njegov up.

¹⁵Se bizuie pe casa lui, dar nu este tare; se prinde de ea, dar nu ţine.

¹⁵Nasloni se na hišo svojo, pa ne bo stala, trdno se je oprime, pa se ne bo vzdržala.

¹⁶Cum dă soarele, înverzeşte, îşi întinde ramurile peste grădina sa,

¹⁶Čvrst in sočnat na solncu se greje in po vsem vrtu razteza veje,

¹⁷îşi împleteşte rădăcinile printre pietre, pătrunde pînă în ziduri.

¹⁷po kupu kamenja razvija svoje korenine, navzgor se oklepa hiše kamenene.

¹⁸Dar dacă -l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el şi zice: ,Nu ştiu să te fi cunoscut vreodată!`

¹⁸Ko ga pa iztrebi Gospodar, kraj njegov ga zataji: Nisem te videl nikdar!

¹⁹Iată, aşa sînt desfătările pe cari i le aduc căile vieţii lui; apoi din acelaş pămînt răsar alţii după el.

¹⁹Glej, to je pota njegovega slast! In iz prahu za njim zrastejo drugi.

²⁰Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană, şi nu ocroteşte pe cei răi.

²⁰Glej, Bog mogočni ne zavrže popolnega in ne bo podpiral roke hudobnežem.

²¹Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cîntări de veselie.

²¹Kadar ti napolni usta s smehom in ustnice z radostnim ukanjem,bodo v sramoto oblečeni tvoji sovražilci, in šatora brezbožnikov ne bode več.

²²Vrăjmaşii tăi vor fi acoperiţi de ruşine, iar cortul celor răi va pieri.```

²²bodo v sramoto oblečeni tvoji sovražilci, in šatora brezbožnikov ne bode več.