¹Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

¹Kakor potoki vodá je srce kraljevo v roki GOSPODOVI: kamorkoli hoče, ga nagne.

²Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

²Vsakteri pot človeka je raven v očeh njegovih, ali GOSPOD je, ki tehta srca.

³A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

³Po pravičnosti in pravici ravnati je ljubše GOSPODU nego daritev.

⁴Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

⁴Visoke oči in ošabno srce – svetilnica brezbožnih je greh.

⁵Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

⁵Misli marljivega merijo le na korist, vsak naglež pa drevi v pomanjkanje.

⁶Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

⁶Zakladi, nabrani z lažnivim jezikom, so preminljiv hlap, mreža smrti.

⁷Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

⁷Silovitost, ki jo delajo brezbožni, nje same razdene, ker se branijo ravnati po pravici.

⁸Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

⁸Grozno zamotana je pot njega, ki je obremenjen s krivdo, čisti pa dela odkritosrčno.

⁹Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

⁹Bolje je prebivati v podstrešnem kotu nego z ženo prepirljivo v skupni hiši.

¹⁰Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

¹⁰Brezbožnega srce želi hudega: bližnji njegov ne najde usmiljenja v očeh njegovih.

¹¹Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¹¹Ko je kaznovan zasmehovalec, spametuje se preprosti, in modri, ko ga poučujejo, sprejema znanje.

¹²Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

¹²Na hišo brezbožnih pazi Pravični in pahne brezbožne v nesrečo.

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹³Kdor si maši ušesa pred vpitjem siromaka, bo tudi sam vpil, a nihče ga ne usliši.

¹⁴Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

¹⁴Dar na skrivnem odvrača jezo in darilo v nedrju silno togoto.

¹⁵Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

¹⁵Veselje je pravičnemu izvrševanje sodbe, a groza njim, ki delajo krivico.

¹⁶Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¹⁶Človek, ki zaide od umnosti pota, bo počival v družbi mrtvih.

¹⁷Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¹⁷Stradal bo, kdor ljubi veselje; kdor ljubi vino in olje, ne bode bogat.

¹⁸Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

¹⁸Odkupnina za pravične je brezbožnik, in na mesto poštenih pride izdajalec.

¹⁹Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

¹⁹Bolje je prebivati v pusti deželi nego z ženo prepirljivo in togotno.

²⁰Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

²⁰Zaklad predrag in mazilo je v modrega prebivališču, človek bedak pa ga pogoltne.

²¹Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

²¹Kdor teži za pravičnostjo in dobrotljivostjo, doseže življenje, pravičnost in čast.

²²Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

²²V mogočnih mesto pride modri in razdene trdnjavo, ki vanjo zaupajo.

²³Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

²³Kdor čuva usta svoja in jezik, obvaruje stiske dušo svojo.

²⁴Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

²⁴Prevzetnik, ošabnež – zasmehovalec mu je ime – ravna s predrznim napuhom.

²⁵Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

²⁵Lenega ubija želja njegova, ker se roke njegove branijo dela,

²⁶Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

²⁶ves dan ga je sama želja; pravičnik pa daje in ne stiska.

²⁷Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

²⁷Brezbožnih daritev je gnusoba; kolikanj bolj, ko jo s hudim namenom daruje!

²⁸Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

²⁸Krivična priča pogine, mož pa, ki posluša, sme vedno govoriti.

²⁹Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

²⁹Brezbožnik kaže predrznost na obličju, poštenjak pa sam uravnava pot svojo.

³⁰Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

³⁰Ni modrosti, ni znanja, ni sveta proti GOSPODU.Konja pripravljajo na dan boja, ali zmaga pride od GOSPODA.

³¹Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

³¹Konja pripravljajo na dan boja, ali zmaga pride od GOSPODA.