1Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
1Sin moj, nauka mojega ne zabi, temuč zapovedi moje naj hrani srce tvoje;
2Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
2kajti dni dolgost in življenje mnogoletno in mir ti dodelé.
3Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
3Milost in resnica naj te ne zapustita; priveži ju okrog grla svojega, zapiši ju na srca svojega deščico:
4Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
4tako dosežeš milost in uspeh najboljši, pred očmi Božjimi in človeškimi.
5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
5Upaj v GOSPODA iz vsega srca svojega, na umnost svojo pa se ne zanašaj.
6Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
6Na vseh potih svojih ga spoznavaj, in on ravne naredi steze tvoje.
7Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
7Ne štej sam sebe za modrega; boj se GOSPODA in ogiblji se hudega.
8Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
8To bode zdravilo životu tvojemu in krepilo tvojim kostem.
9Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
9Časti GOSPODA z blagom svojim in s prvinami vseh pridelkov svojih:
10căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
10tako se bodo polnile z obilostjo žitnice tvoje, in mošt poteče zvrhoma iz kadi tvojih.
11Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.
11Karanja GOSPODOVEGA, sin moj, ne zametaj in strahovanje njegovo naj ti ne preseda:
12Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!
12zakaj kogar GOSPOD ljubi, tega strahuje, in to kakor oče sina, katerega ima rad.
13Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
13Blagor človeku, ki doseza modrost, in človeku, ki napreduje v umnosti!
14Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;
14Boljša je namreč nje pridobitev od pridobljenega srebra in dobiček pri njej dražji od zlata.
15ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
15Dražja je od biserov, in vse, kar te veseli, se ne more enačiti ž njo.
16În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.
16Dni dolgost je v desnici njeni, v levici njeni bogastvo in čast.
17Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.
17Pota njena so miline pota in vse steze njene mir.
18Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.
18Drevo življenja imajo, ki se nje poprimejo, in srečen je, kdor se je drži.
19Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
19GOSPOD je z modrostjo ustanovil zemljo, nebesa je postavil z umnostjo.
20prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.
20Po znanju njegovem so se razklala brezna in oblaki kapljajo roso.
21Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
21Sin moj, naj ti to ne izgine izpred oči: hrani zdravo pamet in premišljenost,
22Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.
22in bodeta življenje duši tvoji in lepotina grlu tvojemu.
23Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
23Tedaj boš stopal brez skrbi po poti svoji in noga tvoja se ne zadene.
24Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
24Ko ležeš, ne bo te strah, ležal boš in sladko spal.
25Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
25Ne boj se naglega strahú, ne pustošenja brezbožnih, ko prihaja.
26căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
26Zakaj GOSPOD bode upanje tvoje in ohrani nogo tvojo, da se ne ujame.
27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.
27Ne odtezaj dobrotnosti njim, katerim je je treba, ko jo more storiti roka tvoja.
28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.
28Ne reci bližnjemu svojemu: „Pojdi, in zopet pridi, in jutri ti dam,“ ko imaš to pri sebi.
29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.
29Ne snuj zlega zoper bližnjega svojega, ko stanuje brez skrbi s teboj.
30Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.
30Ne prepiraj se z nobenim človekom brez sile, ako ti ni hudega storil.
31Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!
31Ne zavidaj nobenemu silovitniku in ne izvoli nobenih potov njegovih.
32Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
32Kajti gnusoba je GOSPODU izprijenec, pri poštenih pa je skrivnost njegova.
33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.
33Prokletstvo GOSPODOVO je na brezbožnega hiši, pravičnih bivališče pa blagoslavlja.
34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
34Res, zasmehovalce on zasmehuje, krotkim pa daje milost.Modri podedujejo slavo, neumneže pa razglasi sramota.
35Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
35Modri podedujejo slavo, neumneže pa razglasi sramota.