¹Călcaţi pe urmele mele, întrucît şi eu calc pe urmele lui Hristos.

¹Be imitators of me, even as I also am of Christ.

²Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine, şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.

²Now I praise you, brothers, that you remember me in all things, and hold firm the traditions, even as I delivered them to you.

³Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos.

³But I would have you know that the head of every man is Christ, and the head of the woman is the man, and the head of Christ is God.

⁴Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său.

⁴Every man praying or prophesying, having his head covered, dishonors his head.

⁵Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă.

⁵But every woman praying or prophesying with her head unveiled dishonors her head. For it is one and the same thing as if she were shaved.

⁶Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească.

⁶For if a woman is not covered, let her also be shorn. But if it is shameful for a woman to be shorn or shaved, let her be covered.

⁷Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentrucă el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului.

⁷For a man indeed ought not to have his head covered, because he is the image and glory of God, but the woman is the glory of the man.

⁸În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat;

⁸For man is not from woman, but woman from man;

⁹şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

⁹for neither was man created for the woman, but woman for the man.

¹⁰De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei.

¹⁰For this cause the woman ought to have authority on her head, because of the angels.

¹¹Totuş, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie.

¹¹Nevertheless, neither is the woman independent of the man, nor the man independent of the woman, in the Lord.

¹²Căci dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sînt dela Dumnezeu.

¹²For as woman came from man, so a man also comes through a woman; but all things are from God.

¹³Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită?

¹³Judge for yourselves. Is it appropriate that a woman pray to God unveiled?

¹⁴Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung,

¹⁴Doesn’t even nature itself teach you that if a man has long hair, it is a dishonor to him?

¹⁵pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului.

¹⁵But if a woman has long hair, it is a glory to her, for her hair is given to her for a covering.

¹⁶Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n'avem un astfel de obicei şi nici Bisericile lui Dumnezeu.

¹⁶But if any man seems to be contentious, we have no such custom, neither do God’s assemblies.

¹⁷Vă dau aceste învăţături, dar nu vă laud pentrucă vă adunaţi laolaltă nu ca să vă faceţi mai buni, ci ca să vă faceţi mai răi.

¹⁷But in giving you this command, I don’t praise you, that you come together not for the better but for the worse.

¹⁸Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniţi la adunare, între voi sînt desbinări. Şi în parte o cred,

¹⁸For first of all, when you come together in the assembly, I hear that divisions exist among you, and I partly believe it.

¹⁹căci trebuie să fie şi partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiţi buni.

¹⁹For there also must be factions among you, that those who are approved may be revealed among you.

²⁰Cînd vă adunaţi dar în acelaş loc, nu este cu putinţă să mîncaţi cina Domnului.

²⁰When therefore you assemble yourselves together, it is not the Lord’s supper that you eat.

²¹Fiindcă atunci cînd staţi la masă, fiecare se grăbeşte să-şi ia cina adusă de el, înaintea altuia; aşa că unul este flămînd, iar altul este beat.

²¹For in your eating each one takes his own supper first. One is hungry, and another is drunken.

²²Ce? N'aveţi case pentruca să mîncaţi şi să beţi acolo? Sau dispreţuiţi Biserica lui Dumnezeu, şi vreţi să faceţi de ruşine pe cei ce n'au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privinţa aceasta nu vă laud.

²²What, don’t you have houses to eat and to drink in? Or do you despise God’s assembly, and put them to shame who don’t have? What shall I tell you? Shall I praise you? In this I don’t praise you.

²³Căci am primit dela Domnul ce v'am învăţat; şi anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîne.

²³For I received from the Lord that which also I delivered to you, that the Lord Jesus on the night in which he was betrayed took bread.

²⁴Şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt -o, şi a zis: ,,Luaţi, mîncaţi; acesta este trupul Meu, care se frînge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.``

²⁴When he had given thanks, he broke it, and said, “Take, eat. This is my body, which is broken for you. Do this in memory of me.”

²⁵Tot astfel, după cină, a luat paharul, şi a zis: ,,Acest pahar este legămîntul cel nou în sîngele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecîte ori veţi bea din el.``

²⁵In the same way he also took the cup, after supper, saying, “This cup is the new covenant in my blood. Do this, as often as you drink, in memory of me.”

²⁶Pentrucă, oridecîteori mîncaţi din pînea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, pînă va veni El.

²⁶For as often as you eat this bread and drink this cup, you proclaim the Lord’s death until he comes.

²⁷De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sîngele Domnului.

²⁷Therefore whoever eats this bread or drinks the Lord’s cup in a way unworthy of the Lord will be guilty of the body and the blood of the Lord.

²⁸Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuş, şi aşa să mănînce din pînea aceasta şi să bea din paharul acesta.

²⁸But let a man examine himself, and so let him eat of the bread, and drink of the cup.

²⁹Căci cine mănîncă şi bea, îşi mănîncă şi bea osînda lui însuş, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.

²⁹For he who eats and drinks in an unworthy way eats and drinks judgment to himself, if he doesn’t discern the Lord’s body.

³⁰Din pricina aceasta sînt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm.

³⁰For this cause many among you are weak and sickly, and not a few sleep.

³¹Dacă ne-am judeca singuri, n'am fi judecaţi.

³¹For if we discerned ourselves, we wouldn’t be judged.

³²Dar cînd sîntem judecaţi, sîntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osîndiţi odată cu lumea.

³²But when we are judged, we are punished by the Lord, that we may not be condemned with the world.

³³Astfel, fraţii mei, cînd vă adunaţi să mîncaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţii.

³³Therefore, my brothers, when you come together to eat, wait for one another.

³⁴Dacă -i este foame cuiva, să mănînce acasă, pentruca să nu vă adunaţi spre osîndă. Celelate lucruri le voi rîndui cînd voi veni.

³⁴But if anyone is hungry, let him eat at home, lest your coming together be for judgment. The rest I will set in order whenever I come.