¹Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

¹“I made a covenant with my eyes, how then should I look lustfully at a young woman?

²Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

²For what is the portion from God above, and the heritage from the Almighty on high?

³Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

³Is it not calamity to the unrighteous, and disaster to the workers of iniquity?

⁴N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

⁴Doesn’t he see my ways, and number all my steps?

⁵Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

⁵“If I have walked with falsehood, and my foot has hurried to deceit

⁶să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

⁶(let me be weighed in an even balance, that God may know my integrity);

⁷De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

⁷if my step has turned out of the way, if my heart walked after my eyes, if any defilement has stuck to my hands,

⁸atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

⁸then let me sow, and let another eat. Yes, let the produce of my field be rooted out.

⁹Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

⁹“If my heart has been enticed to a woman, and I have laid wait at my neighbor’s door,

¹⁰atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

¹⁰then let my wife grind for another, and let others sleep with her.

¹¹Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

¹¹For that would be a heinous crime. Yes, it would be an iniquity to be punished by the judges:

¹²un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

¹²For it is a fire that consumes to destruction, and would root out all my increase.

¹³De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

¹³“If I have despised the cause of my male servant or of my female servant, when they contended with me;

¹⁴ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

¹⁴What then shall I do when God rises up? When he visits, what shall I answer him?

¹⁵Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

¹⁵Didn’t he who made me in the womb make him? Didn’t one fashion us in the womb?

¹⁶Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

¹⁶“If I have withheld the poor from their desire, or have caused the eyes of the widow to fail,

¹⁷dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

¹⁷or have eaten my morsel alone, and the fatherless has not eaten of it

¹⁸eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

¹⁸(no, from my youth he grew up with me as with a father, her have I guided from my mother’s womb);

¹⁹dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

¹⁹if I have seen any perish for want of clothing, or that the needy had no covering;

²⁰fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

²⁰if his heart hasn’t blessed me, if he hasn’t been warmed with my sheep’s fleece;

²¹dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

²¹if I have lifted up my hand against the fatherless, because I saw my help in the gate,

²²atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

²²then let my shoulder fall from the shoulder blade, and my arm be broken from the bone.

²³Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

²³For calamity from God is a terror to me. Because his majesty, I can do nothing.

²⁴Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;

²⁴“If I have made gold my hope, and have said to the fine gold, ‘You are my confidence;’

²⁵dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

²⁵If I have rejoiced because my wealth was great, and because my hand had gotten much;

²⁶dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

²⁶if I have seen the sun when it shined, or the moon moving in splendor,

²⁷şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

²⁷and my heart has been secretly enticed, and my hand threw a kiss from my mouth,

²⁸şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

²⁸this also would be an iniquity to be punished by the judges; for I should have denied the God who is above.

²⁹Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

²⁹“If I have rejoiced at the destruction of him who hated me, or lifted up myself when evil found him;

³⁰eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

³⁰(yes, I have not allowed my mouth to sin by asking his life with a curse);

³¹dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

³¹if the men of my tent have not said, ‘Who can find one who has not been filled with his meat?’

³²Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

³²(the foreigner has not lodged in the street, but I have opened my doors to the traveler);

³³dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

³³if like Adam I have covered my transgressions, by hiding my iniquity in my heart,

³⁴pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

³⁴because I feared the great multitude, and the contempt of families terrified me, so that I kept silence, and didn’t go out of the door—

³⁵Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

³⁵oh that I had one to hear me! (behold, here is my signature, let the Almighty answer me); let the accuser write my indictment!

³⁶Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

³⁶Surely I would carry it on my shoulder; and I would bind it to me as a crown.

³⁷să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

³⁷I would declare to him the number of my steps. as a prince would I go near to him.

³⁸Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

³⁸If my land cries out against me, and its furrows weep together;

³⁹dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

³⁹if I have eaten its fruits without money, or have caused its owners to lose their life,

⁴⁰atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.

⁴⁰let briars grow instead of wheat, and stinkweed instead of barley.” The words of Job are ended.