¹Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

¹“Do you know the time when the mountain goats give birth? Do you watch when the doe bears fawns?

²Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

²Can you number the months that they fulfill? Or do you know the time when they give birth?

³Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

³They bow themselves, they bring forth their young, they end their labor pains.

⁴Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

⁴Their young ones become strong. They grow up in the open field. They go forth, and don’t return again.

⁵Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

⁵“Who has set the wild donkey free? Or who has loosened the bonds of the swift donkey,

⁶I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

⁶Whose home I have made the wilderness, and the salt land his dwelling place?

⁷El rîde de zarva cetăţilor,

⁷He scorns the tumult of the city, neither does he hear the shouting of the driver.

⁸Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

⁸The range of the mountains is his pasture, He searches after every green thing.

⁹Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

⁹“Will the wild ox be content to serve you? Or will he stay by your feeding trough?

¹⁰Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

¹⁰Can you hold the wild ox in the furrow with his harness? Or will he till the valleys after you?

¹¹Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

¹¹Will you trust him, because his strength is great? Or will you leave to him your labor?

¹²Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

¹²Will you confide in him, that he will bring home your seed, and gather the grain of your threshing floor?

¹³Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

¹³“The wings of the ostrich wave proudly; but are they the feathers and plumage of love?

¹⁴Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

¹⁴For she leaves her eggs on the earth, warms them in the dust,

¹⁵Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

¹⁵and forgets that the foot may crush them, or that the wild animal may trample them.

¹⁶Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

¹⁶She deals harshly with her young ones, as if they were not hers. Though her labor is in vain, she is without fear,

¹⁷Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

¹⁷because God has deprived her of wisdom, neither has he imparted to her understanding.

¹⁸Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

¹⁸When she lifts up herself on high, she scorns the horse and his rider.

¹⁹Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

¹⁹“Have you given the horse might? Have you clothed his neck with a quivering mane?

²⁰Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

²⁰Have you made him to leap as a locust? The glory of his snorting is awesome.

²¹Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

²¹He paws in the valley, and rejoices in his strength. He goes out to meet the armed men.

²²îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

²²He mocks at fear, and is not dismayed, neither does he turn back from the sword.

²³Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

²³The quiver rattles against him, the flashing spear and the javelin.

²⁴fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

²⁴He eats up the ground with fierceness and rage, neither does he stand still at the sound of the trumpet.

²⁵La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

²⁵As often as the trumpet sounds he snorts, ‘Aha!’ He smells the battle afar off, the thunder of the captains, and the shouting.

²⁶Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

²⁶“Is it by your wisdom that the hawk soars, and stretches her wings toward the south?

²⁷Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

²⁷Is it at your command that the eagle mounts up, and makes his nest on high?

²⁸El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

²⁸On the cliff he dwells, and makes his home, on the point of the cliff, and the stronghold.

²⁹De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

²⁹From there he spies out the prey. His eyes see it afar off.

³⁰Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

³⁰His young ones also suck up blood. Where the slain are, there he is.”