¹Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

¹Every wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.

²Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

²He who walks in his uprightness fears Yahweh, but he who is perverse in his ways despises him.

³În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

³The fool’s talk brings a rod to his back, but the lips of the wise protect them.

⁴Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

⁴Where no oxen are, the crib is clean, but much increase is by the strength of the ox.

⁵Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

⁵A truthful witness will not lie, but a false witness pours out lies.

⁶Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

⁶A scoffer seeks wisdom, and doesn’t find it, but knowledge comes easily to a discerning person.

⁷Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

⁷Stay away from a foolish man, for you won’t find knowledge on his lips.

⁸Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

⁸The wisdom of the prudent is to think about his way, but the folly of fools is deceit.

⁹Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

⁹Fools mock at making atonement for sins, but among the upright there is good will.

¹⁰Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹⁰The heart knows its own bitterness and joy; he will not share these with a stranger.

¹¹Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

¹¹The house of the wicked will be overthrown, but the tent of the upright will flourish.

¹²Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

¹²There is a way which seems right to a man, but in the end it leads to death.

¹³De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

¹³Even in laughter the heart may be sorrowful, and mirth may end in heaviness.

¹⁴Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

¹⁴The unfaithful will be repaid for his own ways; likewise a good man will be rewarded for his ways.

¹⁵Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

¹⁵A simple man believes everything, but the prudent man carefully considers his ways.

¹⁶Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

¹⁶A wise man fears, and shuns evil, but the fool is hotheaded and reckless.

¹⁷Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

¹⁷He who is quick to become angry will commit folly, and a crafty man is hated.

¹⁸Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

¹⁸The simple inherit folly, but the prudent are crowned with knowledge.

¹⁹Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

¹⁹The evil bow down before the good, and the wicked at the gates of the righteous.

²⁰Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

²⁰The poor person is shunned even by his own neighbor, but the rich person has many friends.

²¹Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

²¹He who despises his neighbor sins, but blessed is he who has pity on the poor.

²²În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

²²Don’t they go astray who plot evil? But love and faithfulness belong to those who plan good.

²³Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²³In all hard work there is profit, but the talk of the lips leads only to poverty.

²⁴Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

²⁴The crown of the wise is their riches, but the folly of fools crowns them with folly.

²⁵Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

²⁵A truthful witness saves souls, but a false witness is deceitful.

²⁶Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

²⁶In the fear of Yahweh is a secure fortress, and he will be a refuge for his children.

²⁷Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

²⁷The fear of Yahweh is a fountain of life, turning people from the snares of death.

²⁸Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

²⁸In the multitude of people is the king’s glory, but in the lack of people is the destruction of the prince.

²⁹Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

²⁹He who is slow to anger has great understanding, but he who has a quick temper displays folly.

³⁰O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

³⁰The life of the body is a heart at peace, but envy rots the bones.

³¹Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

³¹He who oppresses the poor shows contempt for his Maker, but he who is kind to the needy honors him.

³²Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

³²The wicked is brought down in his calamity, but in death, the righteous has a refuge.

³³Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

³³Wisdom rests in the heart of one who has understanding, and is even made known in the inward part of fools.

³⁴Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

³⁴Righteousness exalts a nation, but sin is a disgrace to any people.

³⁵Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

³⁵The king’s favor is toward a servant who deals wisely, but his wrath is toward one who causes shame.