¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

¹Better is the poor who walks in his integrity than he who is perverse in his lips and is a fool.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

²It isn’t good to have zeal without knowledge; nor being hasty with one’s feet and missing the way.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

³The foolishness of man subverts his way; his heart rages against Yahweh.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁴Wealth adds many friends, but the poor is separated from his friend.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁵A false witness shall not be unpunished. He who pours out lies shall not go free.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁶Many will entreat the favor of a ruler, and everyone is a friend to a man who gives gifts.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁷All the relatives of the poor shun him: how much more do his friends avoid him! He pursues them with pleas, but they are gone.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁸He who gets wisdom loves his own soul. He who keeps understanding shall find good.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

⁹A false witness shall not be unpunished. He who utters lies shall perish.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹⁰Delicate living is not appropriate for a fool, much less for a servant to have rule over princes.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹¹The discretion of a man makes him slow to anger. It is his glory to overlook an offense.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹²The king’s wrath is like the roaring of a lion, but his favor is like dew on the grass.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹³A foolish son is the calamity of his father. A wife’s quarrels are a continual dripping.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁴House and riches are an inheritance from fathers, but a prudent wife is from Yahweh.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁵Slothfulness casts into a deep sleep. The idle soul shall suffer hunger.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁶He who keeps the commandment keeps his soul, but he who is contemptuous in his ways shall die.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁷He who has pity on the poor lends to Yahweh; he will reward him.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁸Discipline your son, for there is hope; don’t be a willing party to his death.

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

¹⁹A hot-tempered man must pay the penalty, for if you rescue him, you must do it again.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²⁰Listen to counsel and receive instruction, that you may be wise in your latter end.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²¹There are many plans in a man’s heart, but Yahweh’s counsel will prevail.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²²That which makes a man to be desired is his kindness. A poor man is better than a liar.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²³The fear of Yahweh leads to life, then contentment; he rests and will not be touched by trouble.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁴The sluggard buries his hand in the dish; he will not so much as bring it to his mouth again.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁵Flog a scoffer, and the simple will learn prudence; rebuke one who has understanding, and he will gain knowledge.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁶He who robs his father and drives away his mother, is a son who causes shame and brings reproach.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁷If you stop listening to instruction, my son, you will stray from the words of knowledge.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁸A corrupt witness mocks justice, and the mouth of the wicked gulps down iniquity.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

²⁹Penalties are prepared for scoffers, and beatings for the backs of fools.