¹Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -

¹Wine is a mocker, and beer is a brawler. Whoever is led astray by them is not wise.

²Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -

²The terror of a king is like the roaring of a lion. He who provokes him to anger forfeits his own life.

³Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -

³It is an honor for a man to keep aloof from strife; but every fool will be quarreling.

⁴Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -

⁴The sluggard will not plow by reason of the winter; therefore he shall beg in harvest, and have nothing.

⁵Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -

⁵Counsel in the heart of man is like deep water; but a man of understanding will draw it out.

⁶Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -

⁶Many men claim to be men of unfailing love, but who can find a faithful man?

⁷Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -

⁷A righteous man walks in integrity. Blessed are his children after him.

⁸Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -

⁸A king who sits on the throne of judgment scatters away all evil with his eyes.

⁹Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -

⁹Who can say, “I have made my heart pure. I am clean and without sin?”

¹⁰Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -

¹⁰Differing weights and differing measures, both of them alike are an abomination to Yahweh.

¹¹Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -

¹¹Even a child makes himself known by his doings, whether his work is pure, and whether it is right.

¹²Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

¹²The hearing ear, and the seeing eye, Yahweh has made even both of them.

¹³Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -

¹³Don’t love sleep, lest you come to poverty. Open your eyes, and you shall be satisfied with bread.

¹⁴,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -

¹⁴“It’s no good, it’s no good,” says the buyer; but when he is gone his way, then he boasts.

¹⁵Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -

¹⁵There is gold and abundance of rubies; but the lips of knowledge are a rare jewel.

¹⁶Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -

¹⁶Take the garment of one who puts up collateral for a stranger; and hold him in pledge for a wayward woman.

¹⁷Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -

¹⁷Fraudulent food is sweet to a man, but afterwards his mouth is filled with gravel.

¹⁸Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -

¹⁸Plans are established by advice; by wise guidance you wage war!

¹⁹Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

¹⁹He who goes about as a tale-bearer reveals secrets; therefore don’t keep company with him who opens wide his lips.

²⁰Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -

²⁰Whoever curses his father or his mother, his lamp shall be put out in blackness of darkness.

²¹O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -

²¹An inheritance quickly gained at the beginning, won’t be blessed in the end.

²²Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -

²²Don’t say, “I will pay back evil.” Wait for Yahweh, and he will save you.

²³Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -

²³Yahweh detests differing weights, and dishonest scales are not pleasing.

²⁴Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -

²⁴A man’s steps are from Yahweh; how then can man understand his way?

²⁵Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -

²⁵It is a snare to a man to make a rash dedication, then later to consider his vows.

²⁶Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -

²⁶A wise king winnows out the wicked, and drives the threshing wheel over them.

²⁷Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -

²⁷The spirit of man is Yahweh’s lamp, searching all his innermost parts.

²⁸Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -

²⁸Love and faithfulness keep the king safe. His throne is sustained by love.

²⁹Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -

²⁹The glory of young men is their strength. The splendor of old men is their gray hair.

³⁰Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -

³⁰Wounding blows cleanse away evil, and beatings purge the innermost parts.