¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

¹Don’t boast about tomorrow; for you don’t know what a day may bring forth.

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

²Let another man praise you, and not your own mouth; a stranger, and not your own lips.

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

³A stone is heavy, and sand is a burden; but a fool’s provocation is heavier than both.

⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

⁴Wrath is cruel, and anger is overwhelming; but who is able to stand before jealousy?

⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

⁵Better is open rebuke than hidden love.

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁶Faithful are the wounds of a friend; although the kisses of an enemy are profuse.

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

⁷A full soul loathes a honeycomb; but to a hungry soul, every bitter thing is sweet.

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁸As a bird that wanders from her nest, so is a man who wanders from his home.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

⁹Perfume and incense bring joy to the heart; so does earnest counsel from a man’s friend.

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

¹⁰Don’t forsake your friend and your father’s friend. Don’t go to your brother’s house in the day of your disaster: better is a neighbor who is near than a distant brother.

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

¹¹Be wise, my son, and bring joy to my heart, then I can answer my tormentor.

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹²A prudent man sees danger and takes refuge; but the simple pass on, and suffer for it.

¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

¹³Take his garment when he puts up collateral for a stranger. Hold it for a wayward woman!

¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁴He who blesses his neighbor with a loud voice early in the morning, it will be taken as a curse by him.

¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

¹⁵A continual dropping on a rainy day and a contentious wife are alike:

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁶restraining her is like restraining the wind, or like grasping oil in his right hand.

¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

¹⁷Iron sharpens iron; so a man sharpens his friend’s countenance.

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

¹⁸Whoever tends the fig tree shall eat its fruit. He who looks after his master shall be honored.

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

¹⁹As water reflects a face, so a man’s heart reflects the man.

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

²⁰ Sheol Sheol is the place of the dead. and Abaddon are never satisfied; and a man’s eyes are never satisfied.

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

²¹The crucible is for silver, and the furnace for gold; but man is refined by his praise.

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²²Though you grind a fool in a mortar with a pestle along with grain, yet his foolishness will not be removed from him.

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²³Know well the state of your flocks, and pay attention to your herds:

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

²⁴for riches are not forever, nor does even the crown endure to all generations.

²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

²⁵The hay is removed, and the new growth appears, the grasses of the hills are gathered in.

²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁶The lambs are for your clothing, and the goats are the price of a field.

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

²⁷There will be plenty of goats’ milk for your food, for your family’s food, and for the nourishment of your servant girls.