¹(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:

¹Hear this, all you peoples. Listen, all you inhabitants of the world,

²mici şi mari, bogaţi şi săraci!

²both low and high, rich and poor together.

³Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.

³My mouth will speak words of wisdom. My heart shall utter understanding.

⁴Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.

⁴I will incline my ear to a proverb. I will open my riddle on the harp.

⁵Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?

⁵Why should I fear in the days of evil, when iniquity at my heels surrounds me?

⁶Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.

⁶Those who trust in their wealth, and boast in the multitude of their riches—

⁷Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

⁷none of them can by any means redeem his brother, nor give God a ransom for him.

⁸Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.

⁸For the redemption of their life is costly, no payment is ever enough,

⁹Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.

⁹That he should live on forever, that he should not see corruption.

¹⁰Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.

¹⁰For he sees that wise men die; likewise the fool and the senseless perish, and leave their wealth to others.

¹¹Ei îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.

¹¹Their inward thought is that their houses will endure forever, and their dwelling places to all generations. They name their lands after themselves.

¹²Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.

¹²But man, despite his riches, doesn’t endure. He is like the animals that perish.

¹³Iată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -

¹³This is the destiny of those who are foolish, and of those who approve their sayings. Selah.

¹⁴Sînt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.

¹⁴They are appointed as a flock for Sheol Sheol is the place of the dead. . Death shall be their shepherd. The upright shall have dominion over them in the morning. Their beauty shall decay in Sheol Sheol is the place of the dead. , far from their mansion.

¹⁵Dar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -

¹⁵But God will redeem my soul from the power of Sheol Sheol is the place of the dead. , for he will receive me. Selah.

¹⁶Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;

¹⁶Don’t be afraid when a man is made rich, when the glory of his house is increased.

¹⁷căci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.

¹⁷For when he dies he shall carry nothing away. His glory shall not descend after him.

¹⁸Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,

¹⁸Though while he lived he blessed his soul— and men praise you when you do well for yourself—

¹⁹căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.

¹⁹he shall go to the generation of his fathers. They shall never see the light.

²⁰Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.

²⁰A man who has riches without understanding, is like the animals that perish.