World English Bible

Kekchi

James

2

1My brothers, don’t hold the faith of our Lord Jesus Christ of glory with partiality.
1Ex inhermân, lâex nequepâb li Kâcua' Jesucristo, li k'axal nim xlok'al. Jo'can nak junakiqueb nak têrileb lê ras êrîtz'in. Moco jun ta sa têril ut jun ta inc'a'.
2For if a man with a gold ring, in fine clothing, comes into your synagogue , and a poor man in filthy clothing also comes in;
2Mâre te'cuulak cuibak li cuînk bar ch'utch'ûquex cui' chixlok'oninquil li Dios. Mâre li jun k'axal châbil xtikibanquil ut cuan xmatk'ab oro. Ut li jun chic mâre neba' ut k'el li rak'.
3and you pay special attention to him who wears the fine clothing, and say, “Sit here in a good place”; and you tell the poor man, “Stand there,” or “Sit by my footstool”;
3Mâre ca'aj cui' li châbil xtikibanquil têq'ue sa' xnak' êru ut têye re: Chunlan arin sa' li châbil na'ajej. A'ut li neba' têye re: Chunlan arin sa' ch'och' malaj ut canâkat chi xakxo toj le'.
4haven’t you shown partiality among yourselves, and become judges with evil thoughts?
4Cui jo'can nequebânu naraj naxye nak cuan nequera ut cuan inc'a'. Yôquex chixsic'bal ru li junjûnk. Cui jo'can yôquex, inc'a' us lê na'leb.
5Listen, my beloved brothers. Didn’t God choose those who are poor in this world to be rich in faith, and heirs of the Kingdom which he promised to those who love him?
5Ex inhermân, rarôquex inban. Abihomak li tinye êre. Li Dios quisic'oc ruheb li neba' sa' ruchich'och'. Abanan li neba' biomeb chiru li Dios xban nak neque'xpâb li Cristo ut te'xc'ul lix nimal xcuanquil li quixyechi'i li Dios reheb li neque'rahoc re.
6But you have dishonored the poor man. Don’t the rich oppress you, and personally drag you before the courts?
6Lâex nequetz'ektânaheb li neba' ut nequeq'ue xlok'aleb li biom. ¿Ma inc'a' ta bi' nequeq'ue retal nak li biom, a'aneb li neque'rahobtesin êre? Ut, ¿ma mâcua'eb ta bi' li biom li neque'c'amoc êre sa' rakleb âtin?
7Don’t they blaspheme the honorable name by which you are called?
7¿Ma mâcua' ta bi' a'aneb li neque'majecuan re lix lok'laj c'aba' li Cristo, li nequec'aba'in lâex?
8However, if you fulfill the royal law, according to the Scripture, “You shall love your neighbor as yourself,” you do well.
8Tz'îbanbil sa' li Santil Hu li chak'rab li k'axal nim xcuanquil. A'an naxye: Chara lâ cuas âcuîtz'in jo' nak nacara âcuib lâat. Cui jo'can nequebânu tz'akal re ru yôquex chixbânunquil.
9But if you show partiality, you commit sin, being convicted by the law as transgressors.
9Cui lâex nequesic' ru li ani nequera, mâc yôquex chixbânunquil. Ut yôquex chixk'etbal li chak'rab.
10For whoever keeps the whole law, and yet stumbles in one point, he has become guilty of all.
10Li ani naxpâb chixjunil li chak'rab, abanan cui naxk'et junak reheb li chak'rab, riq'uin a'an xk'et chixjunil.
11For he who said, “Do not commit adultery,” also said, “Do not commit murder.” Now if you do not commit adultery, but murder, you have become a transgressor of the law.
11Li Dios quixye: Matmuxuc caxâr. Ut quixye ajcui': Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Li ani inc'a' namuxuc caxâr, abanan cui xcamsi li ras rîtz'in, riq'uin xbânunquil a'an, naxk'et li chak'rab.
12So speak, and so do, as men who are to be judged by a law of freedom.
12Jo'can ut chebânuhak li us ut chex-âtinak sa' xyâlal xban nak anakcuan cuanquex chic rubel lix chak'rab li Cristo li naq'uehoc colba-ib.
13For judgment is without mercy to him who has shown no mercy. Mercy triumphs over judgment.
13Li ani inc'a' naruxtâna ru li ras rîtz'in inc'a' ajcui' tâuxtânâk ru xban li Dios sa' li rakba âtin. Ut li ani târuxtâna ru li ras rîtz'in, tâuxtânâk ajcui' ru xban li Dios.
14What good is it, my brothers, if a man says he has faith, but has no works? Can faith save him?
14Ex inhermân, ¿c'a'ru aj e nak tixye junak nak a'an aj pâbanel cui inc'a' yô chixbânunquil li us? Cui jo'can yô chixbânunquil, mâc'a' na-oc cui' lix pâbâl. Moco naru ta tâcolek' xban.
15And if a brother or sister is naked and in lack of daily food,
15Mâre cuan junak kech aj pâbanelil mâc'a' cuan re. Mâc'a' rak' ut mâc'a' xcua.
16and one of you tells them, “Go in peace, be warmed and filled”; and yet you didn’t give them the things the body needs, what good is it?
16Ut lâo nakaye re: Chacuil âcuib. Tz'ap âcuib chi us ut chatcua'ak chi us. Ut cui mâc'a' nakaq'ue re, mâc'a' na-oc cui' li jo' q'uial nakaye re.
17Even so faith, if it has no works, is dead in itself.
17Jo'can ajcui' nakac'ul riq'uin li kapâbâl. Cui nakaye nak nakapâb li Cristo ut inc'a' nakabânu li us, camenak li kapâbâl. Mâc'a' na-oc cui'.
18Yes, a man will say, “You have faith, and I have works.” Show me your faith without works, and I by my works will show you my faith.
18Mâre cuan junak tixye: Cuan li neque'xpâb li Cristo ut cuan ajcui' li neque'xye nak tz'akal riq'uin xbânunquil li us. Abanan lâin tinc'ut châcuu nak ninpâb li Cristo riq'uin li us ninbânu. Ut lâat, ¿chanru nak tâc'ut chicuu nak cuan âpâbâl cui inc'a' nacabânu li us?
19You believe that God is one. You do well. The demons also believe, and shudder.
19Lâat nacapâb nak li Dios jun ajcui'. Us ajcui' nak nacapâb. Aban jo'can ajcui' eb li mâus aj musik'ej neque'xpâb nak jun ajcui' li Dios cuan ut neque'sicsot xban xxiuheb.
20But do you want to know, vain man, that faith apart from works is dead?
20Mâc'a' âna'leb. ¿Jok'e tâtau xyâlal chi tz'akal? ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak cui inc'a' nacabânu li us, mâc'a' na-oc cui' lâ pâbâl?
21Wasn’t Abraham our father justified by works, in that he offered up Isaac his son on the altar?
21C'oxlan ca'ch'inak chirix laj Abraham li kaxe'tônil yucua' nak quixq'ue laj Isaac li ralal chok' xmayej sa' xbên li artal. Ut riq'uin a'an li Dios quixye nak tîc xch'ôl laj Abraham.
22You see that faith worked with his works, and by works faith was perfected;
22¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak laj Abraham quixbânu li us ut riq'uin a'an quic'utun lix pâbâl? Ut riq'uin li quixbânu quitz'akloc ru lix pâbâl.
23and the Scripture was fulfilled which says, “Abraham believed God, and it was accounted to him as righteousness”; and he was called the friend of God.
23Ut quic'ulman jo' naxye sa' li Santil Hu: Laj Abraham quixpâb li Dios ut riq'uin a'an li Dios quixye nak tîc xch'ôl. Ut xban a'an nayeman nak laj Abraham raro xban li Dios.
24You see then that by works, a man is justified, and not only by faith.
24Lâex nequeq'ue retal nak mâcua' ca'aj cui' riq'uin xpâbanquil li Dios nak tîc li kach'ôl chiru li Dios. Riq'uin aj ban cui' xbânunquil li us.
25In the same way, wasn’t Rahab the prostitute also justified by works, in that she received the messengers, and sent them out another way?
25Lix Rahab, a'an xcomoneb li ixk li neque'xc'ayi rib nak quicuan. Abanan quixtenk'aheb laj q'uehol etal chixsic'bal jalan chic be re nak te'xcol ribeb. Riq'uin li usilal quixbânu lix Rahab, li Dios quixye nak tîc xch'ôl.Junak tz'ejcualej mâc'a' chic xmusik', mâc'a' na-oc cui' xban nak camenak chic. Jo'can ajcui' li kapâbâl. Cui inc'a' nakabânu li us, mâc'a' na-oc cui'.
26For as the body apart from the spirit is dead, even so faith apart from works is dead.
26Junak tz'ejcualej mâc'a' chic xmusik', mâc'a' na-oc cui' xban nak camenak chic. Jo'can ajcui' li kapâbâl. Cui inc'a' nakabânu li us, mâc'a' na-oc cui'.